Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La sfârșitul secolului al XIX-lea, fotografia era privită de mulți mai degrabă ca un procedeu tehnic decât ca o formă autentică de artă. Aparatul foto era folosit pentru documentare, portrete comerciale sau ilustrații, iar ideea că o fotografie ar putea transmite emoție, atmosferă și sensibilitate artistică era încă întâmpinată cu scepticism în multe cercuri culturale. În această perioadă a început să se remarce Eva Watson-Schütze, una dintre femeile care au contribuit decisiv la schimbarea modului în care era percepută fotografia în secolul XX.

Născută în 1867, în New Jersey, Eva Watson s-a format inițial ca pictor și a studiat la Academia de Arte Frumoase din Pennsylvania sub îndrumarea lui Thomas Eakins, unul dintre cei mai respectați artiști americani ai vremii. Formarea sa artistică va influența profund felul în care privea fotografia. În imaginile realizate de ea, accentul nu cădea doar pe fidelitatea detaliilor, ci și pe lumină, compoziție, expresie și atmosferă, elemente care apropiau fotografia de pictură într-un moment în care fotografia și pictura erau încă privite ca domenii foarte diferite.

• Au trecut 69 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român

Până în 1897, Watson-Schütze își deschisese propriul studio de portrete în Philadelphia și începuse deja să atragă atenția prin imaginile sale elegante și atent construite. Lucrările ei au fost expuse atât în Statele Unite, cât și în Europa, inclusiv la Londra și Paris, performanță rară pentru o fotografă americană la începutul secolului XX.

După căsătoria cu avocatul german Martin Schütze, în 1901, artista s-a mutat la Chicago, oraș care avea să joace un rol important în evoluția carierei sale. Aici s-a apropiat de cercurile artistice care încercau să transforme fotografia într-o formă de expresie recunoscută la același nivel cu pictura sau sculptura. În 1902, Eva Watson-Schütze a fost invitată să devină membră a Linked Ring, o societate londoneză exclusivistă care promova fotografia artistică, iar un an mai târziu s-a alăturat mișcării Photo-Secession, fondată de fotograful Alfred Stieglitz.

Mișcarea Photo-Secession a avut un rol esențial în istoria fotografiei moderne. Membrii săi susțineau că fotografia nu trebuie redusă la simpla reproducere a realității, ci poate deveni o formă autentică de creație artistică. Fotografi precum Alfred Stieglitz, Edward Steichen, Clarence H. White și Eva Watson-Schütze experimentau cu lumina, compoziția și tehnicile de imprimare pentru a crea imagini cu valoare artistică, apropiate uneori de atmosfera picturilor simboliste sau impresioniste.

Fotografiile realizate de Watson-Schütze se remarcau prin lumina difuză, compozițiile atent construite și atenția pentru expresiile și prezența umană. Artista folosea inclusiv tehnici complexe de imprimare, precum „gum bichromate printing”, foarte apreciată în cercurile pictorialiste deoarece permitea intervenții asupra imaginii și crea efecte vizuale apropiate de pictură. Pentru susținătorii acestei mișcări, fotografia nu era doar o imagine obținută mecanic, ci rezultatul unei construcții artistice deliberate.

Deși numele ei este astăzi mai puțin cunoscut decât cel al lui Alfred Stieglitz sau Edward Steichen, contribuția Evei Watson-Schütze la dezvoltarea fotografiei artistice rămâne importantă. Watson-Schütze a fost una dintre puținele femei acceptate în cercurile influente ale fotografiei americane de la începutul secolului XX și a susținut constant, inclusiv prin articole publicate în reviste de specialitate, ideea că fotografia poate avea aceeași valoare artistică precum pictura sau sculptura.

După 1910, Watson-Schütze a început să petreacă mult timp în colonia artistică din Woodstock, New York, un loc care atrăgea pictori, scriitori și fotografi interesați de noile curente artistice americane. Aici a revenit parțial la pictură, însă și-a continuat în același timp experimentele fotografice, explorând peisajele și portretele în aer liber într-un stil mai apropiat de estetica modernistă care începea să se impună în acea perioadă.

Eva Watson-Schütze a murit în 1935, iar lucrările sale continuă să fie redescoperite astăzi în expoziții dedicate pionierelor fotografiei moderne.

Istoria artei a acordat mult timp un spațiu redus femeilor din mișcarea pictorialistă, iar numele Evei Watson-Schütze a rămas în umbră timp de decenii. În cazul ei, acest lucru s-a întâmplat și pentru că istoria fotografiei s-a concentrat aproape exclusiv asupra unor figuri masculine precum Stieglitz, în timp ce multe dintre lucrările și arhivele artistei s-au pierdut sau au rămas în colecții private.

În ultimii ani, însă, interesul pentru artistele uitate ale începutului de secol XX a crescut considerabil, iar expoziții dedicate femeilor fotograf au readus în atenția publicului contribuția Evei Watson-Schütze la dezvoltarea fotografiei moderne. Lucrările sale sunt astăzi studiate nu doar pentru valoarea artistică, ci și pentru rolul important pe care l-au avut în anii în care fotografia încerca încă să fie acceptată drept formă legitimă de artă.

Știați că?

Eva Watson-Schütze a fost una dintre puținele femei acceptate în prestigioasa societate fotografică Linked Ring din Londra, un grup extrem de selectiv care promova fotografia artistică la începutul secolului XX.

Notă editorială: Acest articol este realizat pe baza informațiilor istorice și academice disponibile despre Eva Watson-Schütze și despre mișcarea Photo-Secession, una dintre cele mai importante mișcări din istoria fotografiei artistice.

Surse:

https://nmwa.org/art/artists/eva-watson-schutze/

https://www.lib.uchicago.edu/collex/exhibits/i-step-out-of-myself/eva-watson-sch%C3%BCtze/

https://www.britannica.com/technology/photography/Photography-as-art

https://www.moma.org/collection/terms/photo-secession

Vă mai recomandăm să citiți și:

Georgia „Tiny” Broadwick, prima femeie care a sărit cu parașuta dintr-un avion

Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin

Prima femeie europeană în Tibetul interzis. Viața fabuloasă a Alexandrei David-Néel, călătoare, budistă și spioană spirituală

Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spațiu