Home » Istorie » Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin

Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin

Publicat: 24.07.2025

În Egiptul antic, un univers dominat de faraoni bărbați, o regină a scris istorie: Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. Domnia sa, deși scurtă (probabil 1806–1802 î.Hr., la sfârșitul Dinastiei a XII-a), a marcat un moment esențial în Regatul Mijlociu, o perioadă în care Egiptul s-a confruntat cu instabilitate politică, provocări economice și declinul iminent al celei de-a 12-a dinastii.

Sobekneferu s-a născut în familia regală în timpul Regatului Mijlociu (circa 1939-1760 î.Hr.), ca fiică a faraonului Amenemhat al III-lea, unul dintre cei mai prolifici constructori și administratori ai Egiptului.

Identitatea mamei sale rămâne incertă, deși speculațiile o indică pe regina Aat sau regina Khenemetneferhedjet II, ambele soții principale ale lui Amenemhat III.

O prințesă într-o dinastie de regi puternici

Spre deosebire de conducătoarele de mai târziu, cum ar fi Hatshepsut sau Cleopatra a VII-a, Sobekneferu nu a moștenit un regat stabil. În momentul în care a preluat puterea, Egiptul dădea deja semne de tensiune – scăderea randamentelor agricole, ineficiența birocratică și presiunile externe amenințau dinastia odată de neclintit.

Ascensiunea lui Sobekneferu a fost cu totul altfel decât una obișnuită. Ea nu era moștenitoarea dorită – acest rol îi revenea fratelui ei, Amenemhat al IV-lea, care a domnit timp de nouă ani scutiți și lipsiți de evenimente înainte de moartea sa subită. Fără succesor de sex masculin, curtea regală s-a confruntat cu o dilemă: să lase dinastia să se prăbușească ori să accepte o femeie faraon?

Tradiția egipteană susținea că faraonul era întruchiparea pământească a lui Horus, un zeu masculin. Regalitatea era intrinsec legată de masculinitate, iar o femeie conducând singură era aproape de neconceput. Cu toate acestea, Sobekneferu a urcat pe tron, adoptând toate titlurile faraonice, inclusiv cele cinci nume regale, rezervate în mod tradițional conducătorilor bărbați (acestea reprezentau un sistem complex de titluri care includea numele de naștere, cel de Horus – zeul cerurui și al regalității, protector al Egiptului) și alte trei nume sacre, fiecare marcând o dimensiune diferită a autorității divine și terestre.

Numele ei, „Sobekneferu” (Sobek este frumusețea lui Ra), îl onora pe zeul crocodil Sobek, o zeitate asociată cu fertilitatea, puterea militară și binecuvântările Nilului care asigurau prosperitatea Egiptului.

Această alegere a fost strategică, deoarece asocierea cu un zeu puternic a contribuit la legitimarea domniei sale într-o societate rezistentă la conducerea feminină.

Sursele despre domnia ei sunt rare, dar revelatoare: în timp ce Hatshepsut ulterior va adopta iconografia masculină, Sobekneferu pare să fi combinat simbolismul regal cu atribuite feminine – purtând atât nemesul (acoperământul regal), cât și rochia tradițională a reginelor. Această sinteză unică sugerează o conducătoare care negocia zilnic între tradiție și inovație.

Principalele realizări și provocări ale lui Sobekneferu au fost marcate de contribuțiile arhitecturale, continuând moștenirea tatălui său prin finalizarea templului acestuia de la Hawara, o structură masivă din apropierea oazei Faiyum, supranumită ulterior „Labirintul” de către Herodot. Fragmente de statui care îi poartă numele au fost descoperite la Tell el-Dab’a și în complexul piramidal al lui Amenemhat al III-lea, ceea ce indică faptul că Sobekneferu a întreținut proiectele de construcție regale. De asemenea, remarcabile au fost și politicile economice și religioase. Economia Regatului Mijlociu se baza în mare măsură pe inundațiile Nilului, care deveniseră neregulate. Sobekneferu s-a confruntat probabil cu lipsuri alimentare și cu tensiuni administrative. Iar devotamentul ei față de Sobek sugerează că a căutat intervenția divină pentru a stabiliza fertilitatea Nilului, o preocupare crucială pentru prosperitatea agricolă.

Domnia lui Sobekneferu s-a încheiat brusc, fără moștenitori înregistrați și, deși unii egiptologi presupun că s-a căsătorit, nu există niciun consort documentat.

Moartea reginei a marcat sfârșitul celei de-a 12-a dinastii, cufundând Egiptul în a doua perioadă intermediară, una de fragmentare și de dominație străină a hicsosilor (triburi mixte semito-indo-europene din Asia, care au cucerit Delta Nilului și au controlat nordul țării timp de un secol.)

Spre deosebire de femeile faraon de mai târziu, Sobekneferu nu a lăsat în urmă monumente grandioase sau înregistrări detaliate. Succesorii săi – poate în mod deliberat – au omis-o din listele regilor, iar numele ei a rămas în umbră timp de milenii. Totuși, semnificația acesteia nu poate fi subestimată: Sobekneferu a demonstrat că o femeie poate domni ca faraon, stabilind un precedent pentru viitoare regine precum Hatshepsut și Twosret, iar legătura cu Sobek, așa cum am și menționat deja, evidențiază modul în care femeile conducătoare au folosit religia pentru a-și legitima puterea într-un sistem dominat de bărbați.

A salvat Sobekneferu Egiptul? Istoria răspunde clar: nu. Dar relevanța sa depășește cifrele economice sau ani de domnie. Sobekneferu a demonstrat că în cel mai conservator sistem politic al antichității, o femeie putea deveni întruchiparea zeului Horus – precedent care va răsuna în secolele următoare, deși istoria oficială a încercat să o șteargă.

Surse:

https://worldhistoryedu.com/queen-sobekneferu-the-first-known-female-pharaoh-of-egypt/

https://www.thecollector.com/sobekneferu-first-female-pharaoh-egypt/

https://ancientegypt.fandom.com/wiki/Sobekneferu

Vă mai recomandăm să citiți și:

Hatshepsut, femeia faraon care a domnit ca bărbat. Unul dintre cei mai prolifici constructori din Egiptul Antic

Mormântul bizar al faraonului Shepseskaf ar putea avea o explicație astronomică

Balene în Egipt? O descoperire care rescrie istoria. Comorile mai puțin știute ale țării faraonilor

Mormântul unui faraon necunoscut, descoperit în necropola Muntelui Anubis

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
20 de lucruri uimitoare despre creierul uman
Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”
Marile companii de Inteligență Artificială sunt „mai puțin reglementate decât restaurantele”
Trei reguli pe care părinții ar trebui să le aplice în privința telefoanelor pentru copii
Trei reguli pe care părinții ar trebui să le aplice în privința telefoanelor pentru copii
Românii vor avea facturi mai mari la gaze de la 1 aprilie 2026
Românii vor avea facturi mai mari la gaze de la 1 aprilie 2026
ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente
Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente
PRESS RELEASE: The concept of the DraculaLand project is being launched in Romania – a private investment of over EUR 1 billion, designed to become the largest entertainment, retail, and technology destination on the continent, one that will transform the country into a new global epicenter of entertainment
PRESS RELEASE: The concept of the DraculaLand project is being launched in Romania – a private investment of over EUR 1 ...
Economia suferă din cauza că oamenii nu cumpără mai des telefoane noi, susțin unii experți
Economia suferă din cauza că oamenii nu cumpără mai des telefoane noi, susțin unii experți
ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra
Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra
„Podcast cu Prioritate” #87 by ProMotor: samsari auto, mașini cu probleme și concluziile lui Dan Babu după sute de verificări
„Podcast cu Prioritate” #87 by ProMotor: samsari auto, mașini cu probleme și concluziile lui Dan Babu după sute de ...
Robert de Boron, autorul uitat care a reinventat legenda Sfântului Graal
Robert de Boron, autorul uitat care a reinventat legenda Sfântului Graal
De ce ni se pare că „simțim” durere atunci când vedem pe cineva rănit?
De ce ni se pare că „simțim” durere atunci când vedem pe cineva rănit?
Celulele umane îmbătrânite pot fi „reîncărcate”, au descoperit cercetătorii
Celulele umane îmbătrânite pot fi „reîncărcate”, au descoperit cercetătorii
COMUNICAT: În România se lansează conceptul proiectului DraculaLand – o investiție privată de peste 1 miliard de euro, concepută să devină cea mai mare destinație de entertainment, retail și tehnologie de pe continent care va transforma țara într-un nou epicentru global al divertismentului
COMUNICAT: În România se lansează conceptul proiectului DraculaLand – o investiție privată de peste 1 miliard de euro, ...
Test de cultură generală. Care este diferența dintre Coca-Cola și Pepsi?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre Coca-Cola și Pepsi?
Pentru prima dată în istorie, 8 nave spațiale sunt andocate la Stația Spațială Internațională
Pentru prima dată în istorie, 8 nave spațiale sunt andocate la Stația Spațială Internațională
Surpriză: Untura de porc, mai sănătoasă decât uleiul pentru prăjit
Surpriză: Untura de porc, mai sănătoasă decât uleiul pentru prăjit