La 18 iunie 1983, la bordul navetei spațiale Challenger, astronauta Sally Kristen Ride (1951 – 2012) și-a gravat numele în istorie ca prima femeie americană în spațiu. La 32 de ani, Ride nu doar că spărgea bariere, ci le distrugea. Lumea privea cum fata de aur a NASA se înălța dincolo de atmosfera Pământului, demonstrând că spațiul nu mai era un domeniu al bărbaților.
Astronaută și fiziciană, Sally Ride a fost o deschizătoare de drumuri și o femeie extrem de retrasă, care a refuzat să fie definită doar prin gen, asta însemnând că realizarea ei nu a constat doar în atingerea orbitei, ci și în demontarea stereotipurilor, misiune cu misiune.
Născută la 26 mai 1951, în Los Angeles, Ride a crescut într-o lume în care femeile erau îndrumate în mare parte către învățământ sau asistență medicală, nu către știința rachetelor. Jucătoare de tenis, la juniori, și clasată la nivel național, Sally Ride și-a propus la început să devină profesionistă. Până la urmă, a învins știința. Sally Ride a obținut o diplomă de licență în fizică și o diplomă de licență în engleză de la Universitatea Stanford, în 1973. A continuat la Stanford, cu un masterat în fizică, în 1975, pentru ca în 1978 să își finalizeze doctoratul în fizică.
După ce și-a obținut doctoratul, Ride a fost selectată pentru programul de astronauți NASA, fiind una dintre cele șase femei din Grupul 8 de astronauți. Mass-media i-a denumit „Cei treizeci și cinci de noi băieți” – deși șase nu erau deloc băieți. Sexismul a fost flagrant. Reporterii au întrebat-o pe Ride dacă plânge în timpul antrenamentului, dacă zborul spațial îi va afecta organele de reproducere. Răspunsul ei? O privire rece, măsurată.
Când Sally Ride a început antrenamentele pentru STS-7, inginerii NASA au întâmpinat o problemă neașteptată: mâinile ei erau prea mici pentru a opera eficient butoanele și comutatoarele navetei, prin urmare, a fost nevoie de niște ajustări: manșoanele de presiune și dispozitivele de prindere au fost repoziționate pentru a fi la îndemâna ei, iar mănușile extravehiculare (EVA) au fost refăcute pentru dimensiunile palmei sale. NASA a recunoscut ulterior că niciun astronaut bărbat nu avusese nevoie de astfel de ajustări. (De precizat, totuși, că modificările au fost făcute pentru toate femeile din Grupul 8, nu doar pentru Ride – deși ea a fost prima care le-a folosit în misiune).
„Am râs când am văzut panoul reproiectat. Era clar că echipamentul fusese făcut doar pentru bărbați până atunci.”
În 1983, Sally Ride a devenit prima femeie americană în spațiu, zburând cu naveta spațială Challenger, în calitate de specialist în cadrul acelei misiuni, responsabilă cu testarea brațului robotizat al navetei și cu asistarea echipajului.
Când Sally Ride a decolat la bordul Challenger în 1983, Statele Unite au recuperat cu o singură lovitură întârzierea de două decenii în cursa spațială feminină. Dar povestea adevărată e mai complexă – și mai dramatică – decât pare.
Așadar, URSS a lovit prima spațiul, cu două femei care au redefinit frontierele genului în cosmos: Valentina Tereșkova (1963) – prima femeie în spațiu la doar 26 de ani, în zborul Vostok 6 care a efectuat 48 de orbite în 3 zile. Svetlana Savițkaia , pilot de vânător MiG experimentat, a zburat în 1982 cu Soyuz T-7 la 10 luni înainte de Ride, devenind a doua femeie în spațiu. În 1984, în misiunea Soyuz T-12, a devenit prima femeie care a zburat de două ori în spațiu și prima femeie care a efectuat o ieșire în spațiu. Dar, așa cum a scris presa mai târziu, misiunile lor au fost spectacole de propagandă: Tereșkova selectată pentru originea muncitorească, nu competență. Niciuna nu a primit comenzi critice. După Ride, NASA a trimis 16 femei în spațiu în următorul deceniu, iar URSS a întrerupt programul feminin până în 2014 (cu pauze în 1994 și 1997, atunci când au trimis-o în spațiu pe Elena Kondakova).
Atunci când Ride a murit în 2012, Roscosmos (corporație de stat a Federației Ruse responsabilă pentru zborurile spațiale, programele cosmonautice și cercetarea aerospațială) a trimis un mesaj de condoleanțe semnat de Savițkaia.
Am fost întrebată dacă plâng când lucrurile merg prost. Bărbații nu primesc astfel de întrebări. (Sally Ride)
După ce a devenit prima femeie americană în spațiu, Sally Ride s-a confruntat cu un amestec de reacții, inclusiv admirație, sexism și povara de a reprezenta o nouă eră pentru femeile din spațiu. În timp ce mulți i-au sărbătorit realizarea, Ride a trebuit să facă față inclusiv întrebărilor legate de viața sa personală, de aspectul său și adaptărilor la cultura NASA dominată de bărbați, mai degrabă decât expertiza sa științifică.
După zborurile spațiale, Ride a rămas angajată în promovarea educației STEM și în inspirarea generațiilor viitoare de oameni de știință și ingineri. A co-fondat Sally Ride Science pentru a inspira femeile – în special pe cele din medii subreprezentate – să urmeze științele. Iar până la moartea sa în 2012 (cancer pancreatic, o luptă pe care a dus-o în particular), 57 de femei au urmat-o în spațiu.
Cu toate acestea, viața personală a lui Ride a rămas rezervată. Abia în necrologul ei, lumea a aflat că partenera ei de 27 de ani, Tam O’Shaughnessy (n.1952), i-a supraviețuit. (O’Shaughnessy este scriitoare americană de cărți de știință pentru copii, profesor asociat emerit de psihologie școlară și fost jucător profesionist de tenis.)
Surse:
https://www.nasa.gov/wp-content/uploads/2015/05/ride_sally.pdf?emrc=eb3915
https://www.rmg.co.uk/stories/space-astronomy/who-was-first-woman-space
https://www.nytimes.com/2012/07/24/science/space/sally-ride-trailblazing-astronaut-dies-at-61.html
NASA anunță că a crescut riscul de impact selenar pentru asteroidul 2024 YR4
Iată misiunile NASA pe care Donald Trump vrea să le anuleze
O misiune NASA a surprins o fotografie stranie cu Luna și Soarele
NASA ar putea suferi cea mai mare tăiere de buget din istoria Statelor Unite ale Americii