Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Moartea regelui Carol I al României, la 10 octombrie 1914, a generat o stare de incertitudine în rândul Puterilor Centrale. Dispariția din Romania a celui mai mare susținător al Germaniei a alimentat, la Berlin și Viena, temerile că România se va alătura războiului împotriva acestora. În plus, ambasadorul austro-ungar la București anticipa, spre sfârșitul toamnei anului 1914, că România va intra în anul următor în conflict împotriva Imperiului Austro-Ungar.

La o lună și jumătate după moartea suveranului României Carol I, ambasadorul austro-ungar la București, contele Ottokar Czernin, îi trimite ministrului austro-ungar de Externe, Leopold Berchtold, o amplă telegramă secretă în care face un rezumat al schimbărilor politice întâmplate la București după moartea regelui.

„Românilor le este frică de vicisitudinile unei campanii de iarnă”

În telegrama pe care o trimite la Viena, Czernin se concentrează pe analiza politicii externe pe care România se înscria după venirea pe tronul țării a regelui Ferdinand I.

„Situația de aici a intrat din nou într-un cu totul alt stadiu. De o pornire neașteptată împotriva noastră nu poate fi vorba în clipa de faţă (…) în schimb se accentuează tot mai mult convingerea că, la primăvară, România va trebui să iasă din neutralitate.

Motivul rezidă în faptul că românilor – niște molatici și, în fond, temători de război – le este frică de vicisitudinile unei campanii de iarnă, dar, pe de altă parte, încep să priceapă că rămânerea în starea lor de neutralitate îi va face ca la sfârșit să nu se aleagă cu nimic pentru că nici cei din Rusia nu sunt deloc mulțumiți de rolul în care se complac românii. (…)

Atunci care vor fi aliații ei după război? Noi și Germania, în niciun caz, de acest lucru este convinsă toată lumea, nici Rusia, dacă România va rămâne neutră, căci presiunile ministrului plenipotențiar rus devin tot mai puternice, Bulgaria şi Turcia nu vor mai avea niciun motiv să caute prietenia României”, îi scria Ottokar Czernin, pe 26 noiembrie 1914, ministrului de Externe austro-ungar, Leopold Berchtold.

„P.P. Carp, Al. Marghiloman și puținii lor adepți îmi spun foarte deschis că Brătianu este o nenorocire pentru ţară”

Deși Ottokar Czernin intuise corect că România era mai aproape de o eventuală intrare în război alături de Antantă, formată din Franța, Marea Britanie și Imperiul Țarist, decât de Puterile Centrale, informațiile pe care le transmitea la Viena despre prim-ministrul Ion I. C. Brătianu arătau fie o slabă informare, fie o evaluare greșită a influenței și autorității de care se bucura liderul român în acel moment.

În cele din urmă, toate aprecierile și informațiile trimise de Czernin către Leopold Berchtold despre Brătianu s-au dovedit neadevărate.

„Brătianu, care este pentru neutralitate mai puțin din motive politice și mai mult dintr-o slăbiciune înnăscută, se vede confruntat așadar cu ceata tot mai mare a adversarilor care dezaprobă și regretă cu toții rolul său. P.P. Carp, Al. Marghiloman și puținii lor adepți, dar mai cu seamă cei dintâi, îmi spun foarte deschis că Brătianu este o nenorocire pentru ţară, pe care o duce la dezastru pentru că nu găsește curajul de a merge cu noi, iar ceata incomparabil mai mare a adversarilor noștri spune același lucru, dar în sens contrar.

Cred așadar că poziția ministrului prezident devine tot mai dificilă și, din acest motiv, o schimbare de guvern, chiar dacă nu se va produce în viitorul apropiat, este foarte posibil să aibă loc în cursul iernii. Care partid și ce politică se va impune atunci asta depinde exclusiv de evenimentele de pe teatrele de operațiuni.

Dacă ne va merge prost, atunci România va trece cu siguranță de partea inamicilor noștri, dacă se va profila la orizont victoria noastră, va încerca să ni se alăture în ultimul moment”, credea Ottokar Czernin.

„Am impresia că și Bulgaria vrea să-și lase o ieșire de rezervă”

Ambasadorul austro-ungar la București analizează și acțiunile opoziției politice din România, conduse de Take Ionescu și Nicolae Filipescu, care susținea intrarea României în război alături de Antanta. Aici, Czernin aprecia corect faptul că România se temea de un eventual atac din partea Bulgariei. Însă, și Bulgaria ducea la acel moment o politică duplicitară.

„Activitatea neobosită pe care o duc inamicii noștri (politicienii români care susțineau Antanta, n.r.) pentru a scoate România din neutralitate constă acum în a-i asigura spatele împotriva Bulgariei. Ce-i drept, se pare că această luptă nu are succes, dar a intrat totuși într-un stadiu care lasă ceva speranțe d-lui Take Ionescu & comp.

Aceste tratative nu trăiesc, dar nici nu mor, și am impresia că și Bulgaria vrea să-și lase o ieșire de rezervă pentru a se putea salva în cazul în care ne va merge prost. (…)

După umila mea părere ar trebui să exercităm o presiune puternică prin Bulgaria şi prin Turcia pentru a împiedica această acoperire dorită de România. Nu pot aprecia dacă acest lucru este posibil”, îi mai scria Ottokar Czernin lui Leopold Berchtold.

Într-un final, Bulgaria și Turcia au intrat în război de partea Puterilor Centrale, în schimb România a intrat la 27 august 1916 în beligeranță de partea Antantei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ambasadorul francez la București: Pentru Rusia țaristă, trădarea României a echivalat pe termen scurt cu o sinucidere

Disensiuni între doi ambasadori „aliați” acreditați la București: „Are o doză extrem de mare de vanitate”

Atacuri dure între doi ambasadori acreditați la București: „Defectele sale îi copleșesc însă cu mult calitățile”

Divergențe strategice la Berlin privind România: ultimatum, forță sau diplomație?