Grindina se schimbă, iar oamenii de știință avertizează că ar putea deveni și mai periculoasă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fiecare om are o poveste legată de furtuni, fie că a scăpat la limită de o ploaie torențială, fie că grindina i-a avariat mașina. Iar veștile noi nu sunt tocmai pozitive: grindina se schimbă, devenind mai periculoasă.

Deși furtunile cu grindină sunt relativ rare, ele pot produce pagube importante. Două studii recente arată modul în care grindina se schimbă într-o lume care se încălzește.

Un studiu publicat în Nature Climate Change arată că zonele favorabile grindinei s-ar putea muta spre poli pe măsură ce clima se încălzește și, în același timp, s-ar putea deplasa ușor din vară spre iarnă. Acest lucru ar putea însemna mai multă grindină în nordul Europei, Canada, sud-estul Australiei și Insula de Sud a Noii Zeelande.

Un alt studiu, condus de Shiyi Zhang, de la Universitatea Peking (China), sugerează că grindina ar putea deveni și mai distructivă.

Grindina se schimbă. Cum devine aceasta mai periculoasă din cauza încălzirii globale?

Costurile sunt deja mari. În Australia, în 2025, grindina din New South Wales și Queensland a generat despăgubiri de 1,9 miliarde de dolari australieni, iar la nivel global furtunile severe provoacă pierderi în creștere. O parte din aceste pierderi vine din expunerea mai mare a oamenilor și infrastructurii, dar rămâne întrebarea: cât contribuie schimbările climatice?

Grindina se formează în furtuni cu descărcări electrice, unde curenții ascendenți ridică aer umed în atmosferă. Vaporii de apă se transformă în picături, care îngheață și cresc în jurul nucleelor de gheață. Pentru a ajunge la sol, grindina trebuie să fie susținută de curenți ascendenți puternici și să nu se topească în cădere, explică ScienceAlert.

Un alt factor important este forfecarea vântului, care poate intensifica furtuna și permite dezvoltarea grindinei.

Schimbările climatice complică procesul. O atmosferă mai caldă conține mai multă umiditate, ceea ce poate alimenta furtuni mai puternice și grindină mai mare. În același timp, temperaturile mai ridicate topesc mai rapid grindina, reducând șansele ca aceasta să ajungă la sol. Astfel, efectele se contrazic: furtuni mai puternice, dar posibil mai puține episoade de grindină la sol.

În general, cercetările sugerează că grindina ar putea deveni mai rară, dar mai mare atunci când apare. Totuși, efectele diferă regional.

Cum putem limita efectele schimbărilor climatice asupra grindinei?

Modelele climatice nu pot simula direct fiecare furtună, așa că cercetătorii au analizat condițiile favorabile formării grindinei, folosind indicatori indirecți și mai multe modele climatice.

Rezultatele primului studiu arată o deplasare spre latitudini mai mari: creșteri în Europa de Nord, Canada și nord-vestul SUA, dar și în sud-estul Australiei și Insula de Sud a Noii Zeelande. Scăderi sunt estimate în nordul Australiei, mare parte din Africa, sudul Indiei și sud-estul Chinei. De asemenea, iarna ar putea deveni un sezon mai favorabil pentru grindină, iar vara mai puțin.

Celălalt studiu arată că vor apărea mai multe episoade cu grindină mare și mai puține cu grindină mică, ceea ce indică un potențial mai mare de distrugeri.

Ambele cercetări arată același lucru, în linii mari: riscul de pagube cauzate de grindină va crește în anumite regiuni pe o planetă mai caldă. Reducerea emisiilor rămâne cea mai eficientă metodă de limitare a acestor efecte.

Vă recomandăm să citiți și:

Criza invizibilă a fertilității: poluarea și schimbările climatice amenință reproducerea la nivelul tuturor speciilor

Africa se rupe: Noi date dezvăluie că fracturarea continentului este mai avansată decât se credea

Un baraj în Strâmtoarea Bering ar putea salva curentul oceanic AMOC sau l-ar putea distruge

Test de cultură generală. De ce norii au forme diferite?