Un baraj în Strâmtoarea Bering ar putea salva curentul oceanic AMOC sau l-ar putea distruge

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Un baraj în Strâmtoarea Bering ar putea salva curentul oceanic AMOC sau l-ar putea distruge. Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC) este crucial pentru lumea modernă. Datorită lui, Europa de Nord are un climat relativ blând și poate susține populații numeroase. În același timp, contribuie la limitarea creșterii nivelului mării pe coasta atlantică a Americii de Nord și ajută oceanele să absoarbă suficient dioxid de carbon pentru a răci planeta cu aproximativ 0,2°C. Problema este că există tot mai multe indicii că acest sistem slăbește și ar putea colapsa în acest secol.

• Păsările se tem mai mult de femei decât de bărbați. Care este explicația?
• În 1986, 1.800 de persoane au murit într-o singură noapte la Lacul Nyos. Ce anume a…

La prima vedere, ideea că blocarea unei strâmtori dintre Pacific și Arctic ar influența un curent din Atlantic pare absurdă. Totuși, în trecut, Strâmtoarea Bering a fost închisă natural, iar dovezile paleoclimatice sugerează că, în acele perioade, AMOC era mai stabil.

Cercetătorii Jelle Soons și Henk Dijkstra, de la Utrecht University (Țările de Jos), au analizat dacă o blocare artificială ar putea avea același efect.

Ce efecte ar putea avea un baraj în Strâmtoarea Bering?

În mod normal, apa curge prin strâmtoare din Pacific spre Arctic și este foarte puțin sărată. Aceasta diluează salinitatea Oceanului Arctic, iar o parte din apă ajunge ulterior în Atlanticul de Nord, în jurul Groenlandei. Cum una dintre principalele amenințări pentru AMOC este aportul de apă dulce rezultat din topirea accelerată a gheții din Groenlanda, creșterea salinității ar putea ajuta.

Modelele climatice indică faptul că barajul ar putea funcționa, dar numai dacă este construit înainte ca AMOC să slăbească semnificativ. În acest scenariu, apa din jurul Groenlandei ar deveni mai sărată, permițând topirea gheții fără a destabiliza curentul.

Există însă câteva probleme majore. În primul rând, rezultatele se bazează pe simulări, nu pe experimente reale. În al doilea rând, barajul nu ar rezolva problema emisiilor: dacă topirea Groenlandei accelerează suficient de mult, AMOC va colapsa oricum, scrie IFL Science.

Care este cel mai sumbru scenariu?

Cel mai surprinzător aspect este că momentul este critic. Dacă AMOC este deja slăbit, blocarea strâmtorii ar agrava situația. În loc să crească salinitatea, ar favoriza formarea gheții în Oceanul Arctic, reducând evaporarea și făcând apa și mai dulce, exact opusul efectului dorit.

Modelul indică un prag critic: dacă debitul AMOC scade sub 16,4 milioane de metri cubi pe secundă (cu 16% sub nivelul inițial), intervenția ar deveni dăunătoare. Este posibil să fim deja aproape de acest punct.

Dincolo de teorie, implementarea ar fi extrem de dificilă. Strâmtoarea Bering are aproximativ 82 km lățime și 50 m adâncime. Deși construcția ar fi realizabilă tehnic, provocările majore ar fi geopolitice: jumătate din baraj ar fi pe teritoriul Rusiei, ceea ce ar crea riscuri strategice enorme.

În plus, impactul ecologic ar fi sever, afectând specii migratoare precum balena de Groenlanda.

În final, studiul arată cât de fragil este sistemul climatic global și cât de imprevizibile pot fi intervențiile de acest tip. Uneori, soluția mai simplă rămâne și cea mai sigură: reducerea consumului de combustibili fosili.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum s-a format Marele Canion al Atlanticului? Se întinde pe 500 de kilometri de-a lungul fundului mării!

Păsările dispar în ritm accelerat în trei zone critice

Este adevărat că molizii pot prezice eclipsele solare? Nici cercetătorii nu sunt siguri!

Oamenii de știință au creat tornade de foc gigantice care ar putea salva oceanele