Primele vertebrate ajunse pe uscat nu erau ceea ce credeam. Noi fosile, nemaivăzute până acum, ale unor creaturi asemănătoare crocodililor abia eclozați oferă o perspectivă nouă asupra modului în care strămoșii noștri acvatici au cucerit uscatul.
Primele vertebrate ajunse pe uscat nu erau ceea ce credeam. Primele vertebrate cu patru membre (tetrapode), din care vor evolua mai târziu și oamenii, au făcut primii pași pe uscat în perioada Devonian, acum aproximativ 419-359 de milioane de ani, marcând una dintre cele mai importante tranziții din istoria evoluției animalelor.
Un studiu publicat în revista Science arată acum că aceste animale timpurii erau mai puțin asemănătoare amfibienilor moderni și mai apropiate, din punct de vedere al dezvoltării, de mamifere și alte animale actuale. Spre deosebire de amfibienii de azi, care trec printr-o fază larvară de tip mormoloc, dovezile sugerează că aceste specii aveau o dezvoltare directă: se nășteau ca versiuni miniaturale ale adulților și creșteau progresiv, fără metamorfoză dramatică.
Această descoperire este importantă pentru înțelegerea biologiei dezvoltării la primele tetrapode, a explicat Tim Smithson, de la Universitatea Cambridge (Anglia), care nu a fost implicat în studiu. El a subliniat că aceste strategii reproductive mai simple ar fi putut facilita tranziția de la viața acvatică la cea terestră.
Cercetarea se bazează, în parte, pe fosile de embolomeri, prădători timpurii care trăiau în apă și semănau cu o combinație dintre un crocodil și un țipar. Aceste animale au dominat ecosistemele de apă dulce în urmă cu 350-280 de milioane de ani, în perioadele Carbonifer și Permian.
Deși adulții puteau atinge peste 3 metri lungime, fosilele descoperite în depozitele Mazon Creek din apropierea orașului Chicago au surprins un detaliu excepțional: pui de doar câteva zile sau săptămâni.
„Sunt detalii intime ale primelor momente din viața acestor animale, pe care nu le-am mai văzut niciodată pentru această parte a arborelui evolutiv”, a explicat Jason Pardo, unul dintre autorii studiului.
Analizarea fosilelor nu a arătat urme de branhii externe sau alte caracteristici specifice larvelor, ceea ce sugerează că nu treceau printr-o etapă de tip mormoloc. Cercetătorii au verificat și alte fosile din perioada tranziției apă-uscat și au ajuns la concluzii similare.
Concluzia contrazice ideea clasică potrivit căreia dezvoltarea de tip amfibian ar fi fost esențială pentru colonizarea uscatului. Totuși, unii specialiști consideră că rezultatele nu sunt complet surprinzătoare, argumentând că nu toate tetrapodele timpurii aveau același tip de dezvoltare.
De-a lungul timpului, cercetătorii au găsit și alte indicii care susțin ideea de dezvoltare directă la mai multe grupuri de vertebrate timpurii, inclusiv la forme apropiate de pești sau creaturi fără membre, asemănătoare șerpilor.
Autorii studiului consideră că aceste rezultate contestă unele presupuneri vechi despre evoluția tranziției de la apă la uscat și sugerează că multe dintre strategiile reproductive moderne ar putea fi mai vechi decât se credea anterior.
Urmașii lui Leonardo da Vinci dezvăluie secretele genetice ale geniului său
Cel mai mare tezaur de monede vikinge descoperit vreodată în Norvegia