Ce înseamnă euro digital și ce se va întâmpla dacă va fi introdus în Uniunea Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Parlamentul European a făcut un nou pas în procesul legislativ privind introducerea euro digital, un proiect aflat în pregătire de mai mulți ani și care urmărește crearea unei forme digitale a monedei euro.

Banca Centrală Europeană (BCE) a început să analizeze fezabilitatea euro digital în 2020, iar Comisia Europeană a prezentat propunerea legislativă în 2023. După mai mulți ani de negocieri și opoziție din partea unor actori politici și din sectorul financiar, Parlamentul European a acordat o primă aprobare proiectului, după ce Consiliul Uniunii Europene își exprimase deja acordul în luna decembrie, arată Il Post.

• Cum știi dacă merită să înlocuiești mașina veche cu una nouă?
• Record la Cupa Mondială 2026: 177 de goluri după două săptămâni de competiție

În perioada următoare, regulamentul va fi dezbătut în plenul Parlamentului European. Dacă negocierile finale dintre Parlament și Consiliu vor fi încheiate cu succes până la sfârșitul anului 2026, euro digital ar putea intra în circulație începând cu 2029. Calendarul rămâne însă incert.

Ce este euro digital

Potrivit proiectului aflat în discuție, acesta va avea statut de mijloc legal de plată. Totodată va trebui acceptat în toate statele din zona euro. Utilizatorii ar putea folosi o aplicație care va funcționa ca un portofel digital, prin intermediul căruia vor putea efectua plăți în magazine, pe platformele de comerț online sau transferuri de bani între persoane.

Spre deosebire de plățile realizate cu cardul, utilizatorii nu vor plăti comisioane pentru folosirea euro digital. În cazul comercianților, comisioanele vor fi limitate și reglementate prin lege, pentru a reduce costurile percepute în prezent de rețelele private de plăți. Același sistem ar urma să funcționeze în toate statele din zona euro, inclusiv pentru plățile transfrontaliere.

De ce susțin unii introducerea euro digital

Susținătorii proiectului afirmă că euro digital ar facilita accesul la plățile electronice inclusiv pentru persoanele care nu dețin un cont bancar, deoarece numerarul ar putea fi încărcat în portofelul digital, inclusiv prin intermediul oficiilor poștale. Un alt argument este reducerea dependenței Europei de sistemele de plată dezvoltate de companii americane, precum Visa, Mastercard, American Express sau PayPal.

De ce există opoziție

O parte dintre criticii proiectului susțin că euro digital ar putea înlocui treptat numerarul. BCE afirmă însă că acesta va reprezenta doar o alternativă, iar bancnotele și monedele vor rămâne în circulație. În prezent, utilizarea numerarului este deja în scădere în Europa. Între 2016 și 2024, ponderea tranzacțiilor realizate în numerar a scăzut de la peste 79% la 52%. În Italia, numerarul este utilizat încă în aproximativ 61% dintre tranzacții, ceea ce explică și nivelul ridicat al scepticismului față de proiect în rândul unei părți a clasei politice.

Alți critici susțin că euro digital ar permite supravegherea plăților. BCE respinge această interpretare și precizează că sistemul este conceput pentru a funcționa și fără conexiune la internet, tocmai pentru a oferi un nivel de confidențialitate apropiat de cel al numerarului.

Euro digital: ce diferență există față de criptomonede

Proiectul euro digital este adesea asociat, în mod eronat, cu criptomonedele. Spre deosebire de acestea, nu este un activ de investiții și nu este supus fluctuațiilor de piață. El va fi emis de Banca Centrală Europeană și va avea aceeași valoare ca euro în numerar. Sectorul bancar privește cu rezerve proiectul, deoarece o parte dintre plățile realizate în prezent prin sistemele bancare ar putea fi transferate către euro digital, ceea ce ar reduce veniturile obținute din comisioane. Există și riscul ca un număr mare de clienți să își mute economiile din conturile bancare în portofele digitale, ceea ce ar putea crea presiuni asupra sistemului financiar.

Pentru a limita acest risc, proiectul prevede ca BCE să stabilească un plafon pentru sumele care pot fi păstrate într-un portofel de euro digital și ca acestea să nu fie remunerate prin dobândă. Reprezentanții BCE au indicat că limita ar putea fi stabilită între 3.000 și 4.000 de euro.