În fiecare început de vară, sute de mii de copii din Țările de Jos își încalță pantofii de mers și pornesc într-o tradiție care a devenit un simbol al spiritului comunitar olandez: Avondvierdaagse, marșul de seară desfășurat pe parcursul a patru zile.
La Amsterdam, în parcul Westerpark, nici măcar ploaia torențială nu îi poate descuraja pe participanți. Sute de copii, mulți pe bicicletă alături de părinți, se adună pentru a parcurge trasee de 5 sau 10 kilometri prin cartierele orașului. Evenimentul nu este o competiție, însă cei care finalizează toate cele patru seri primesc medalii, flori și, adesea, dulciuri.
Organizată în aproximativ 700 de localități și susținută de zeci de mii de voluntari, Avondvierdaagse reunește anual circa 500.000 de participanți, potrivit Asociației Regale Olandeze de Drumeții (KWbN), potrivit The Guardian.
„Evenimentul este atât de olandez, nu prea există ceva similar în altă parte”, spune voluntara Judith van Oudheusden, care participă acum la organizare după ce a luat parte la marșuri atât în copilărie, cât și alături de propriii copii.
Istoria tradiției începe în 1909, la Nijmegen, ca exercițiu de pregătire militară. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, marșurile s-au extins în mai multe localități, iar după război au devenit accesibile publicului larg. Astăzi, versiunea destinată copiilor este considerată „fratele mai mic” al celebrului marș internațional de la Nijmegen, cel mai mare eveniment de mers pe jos din lume.
Potrivit profesoarei Inger Leemans, specialist în istorie culturală la Vrije Universiteit Amsterdam, este remarcabil că o activitate cu origini militare a devenit unul dintre reperele identitare ale unei țări care nu se definește prin tradiții militare. În prezent, Avondvierdaagse este percepută drept o sărbătoare națională, comparabilă cu Ziua Regelui.
Pe lângă componenta culturală, evenimentul promovează activitatea fizică și relațiile sociale.
„Este important ca cei mici să fie activi fizic și să își dezvolte abilitățile motorii de la vârste fragede”, explică Sanne de Vries, profesor la Leiden University Medical Center. Recompensele de la final și experiența comună contribuie la asocierea mișcării cu emoții pozitive.
Pentru mulți părinți, marșul este și o ocazie de a petrece timp cu familia și de a cunoaște mai bine comunitatea locală.
„La școală îi vezi pe ceilalți părinți doar câteva minute. Aici, întreaga comunitate școlară se apropie”, spune Joost de Koning, participant alături de fiica sa.
„A supraviețuit decenii întregi pentru că aduce oamenii împreună într-un mod simplu, sănătos și fără ecrane”, afirmă Arno van Gemert, reprezentant al KWbN. Olandezii au chiar un cuvânt pentru această stare: gezelligheid, adică sentimentul de convivialitate, apropiere și bucurie împărtășită care definește spiritul evenimentului.
Regula financiară care aduce fericirea. Ce a descoperit o cercetătoare?
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
De ce căutarea obsesivă a fericirii ne face, paradoxal, mai nefericiți