Cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului nu este cea la care v-ați putea gândi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Care este cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului? Obiceiurile alimentare vin și pleacă, însă unele modele de dietă sănătoasă par să rămână relevante pe termen lung. Un studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Harvard (SUA) a analizat șase tipare alimentare diferite și legătura lor cu sănătatea creierului pe parcursul a zeci de ani.

Care este cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului? Toate dietele studiate au fost asociate cu beneficii pentru sănătate, însă una s-a evidențiat clar: dieta DASH, un plan alimentar mai puțin cunoscut publicului larg, al cărui nume provine din „Dietary Approaches to Stop Hypertension” (abordări dietetice pentru reducerea hipertensiunii).

Inițial concepută pentru scăderea tensiunii arteriale, dieta DASH este recomandată astăzi de către American Heart Association persoanelor cu hipertensiune sau cu antecedente familiale de boli cardiovasculare. În timp, însă, cercetările au sugerat că beneficiile sale ar putea depăși sistemul cardiovascular, având un posibil efect protector și asupra creierului odată cu înaintarea în vârstă.

În comparație cu dieta mediteraneană, care pune accent pe grăsimi sănătoase, fructe, legume și cereale integrale, permițând totuși un consum moderat de alcool și zahăr, dieta DASH este mai restrictivă. Ea promovează fructele, legumele, nucile și produsele lactate cu conținut redus de grăsimi, dar limitează strict sarea, zahărul adăugat, carnea roșie și alcoolul.

Experții dezvăluie care este cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului

Într-un studiu pe termen lung care a inclus 159.347 de participanți, cercetătorii de la Harvard au urmărit obiceiurile alimentare ale acestora timp de aproape trei decenii. La fiecare câțiva ani, participanții au raportat ce consumă, iar dietele lor au fost evaluate în funcție de șase tipare alimentare majore.

Rezultatele au arătat că, deși toate dietele au avut efecte benefice asupra sănătății cognitive, dieta DASH a fost constant asociată cu cele mai bune scoruri privind sănătatea creierului. Participanții care au respectat cel mai strict acest regim au avut un risc de declin cognitiv subiectiv cu 41% mai mic în comparație cu cei care au urmat cel mai puțin dieta.

Pe locurile următoare s-au situat alte modele alimentare, precum indicele alimentației sănătoase bazate pe plante și indicele insulinic, fiecare asociat cu o reducere de 24% a riscului de declin cognitiv. Dieta Planetary Health Index, apropiată de dieta mediteraneană, dar mai restrictivă în privința cărnii roșii, a fost asociată cu un risc redus cu 20%, în timp ce o variantă de tip mediteranean numită AHEI-2010 a arătat o reducere de 16%.

În comparație directă, dieta DASH a depășit toate celelalte modele analizate. Participanții din grupul care a respectat DASH cel mai mult au avut scoruri de îmbătrânire cognitivă cu aproximativ 0,76 ani mai „tinere” și performanțe mai bune la testele de memorie de lucru, echivalente cu o diferență de 1,37 ani.

Autorii studiului au subliniat că aceste asocieri au fost observate chiar și atunci când alimentația a fost analizată cu până la 26 de ani înainte de evaluările cognitive, efectele fiind mai pronunțate în special la vârsta mijlocie.

Cercetările anterioare susțin noile descoperiri

Deși rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează cauzalitate, ele se aliniază cu alte cercetări recente. De exemplu, dieta MIND, o combinație dintre dieta mediteraneană și DASH, a fost asociată cu beneficii neurologice și cu o stare mai bună a țesutului cerebral implicat în memorie.

Aceste descoperiri susțin ideea că alimentația ar putea influența riscul de boli neurodegenerative precum Alzheimer, deși sunt necesare studii suplimentare pentru confirmare prin metode experimentale, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii subliniază că nu există o singură dietă perfectă pentru toată lumea, dar modelele alimentare care favorizează legumele, peștele și cerealele integrale, reducând în același timp carnea procesată, alimentele prăjite și băuturile zaharoase, par să ofere beneficii consistente pentru sănătatea generală.

În esență, ceea ce este benefic pentru inimă pare să fie benefic și pentru creier, concluzionează autorii studiului.

Studiul a fost publicat în JAMA Neurology.

Vă recomandăm să citiți și:

Neuroștiința despărțirilor. De ce creierul simte o ruptură ca pe o durere fizică și o dependență

De ce o noapte la cort poate îmbunătăți somnul?

Lumina albastră nu (mai) este principalul vinovat pentru insomnie

Variabilitatea ritmului cardiac, tot mai urmărit de oameni, pentru a evalua stresul, sănătatea și îmbătrânirea