Home » Știință » Cum ar fi putut asteroizii să aprindă scânteia vieții pe Pământ?

Cum ar fi putut asteroizii să aprindă scânteia vieții pe Pământ?

Publicat: 04.07.2026

Impacturile străvechi de asteroizi ar fi putut face mai mult decât să remodeleze suprafața Pământului. Aceste evenimente ar fi putut contribui la apariția vieții însăși.

Oamenii de știință de la Southwest Research Institute (SwRI) au analizat dintr-o nouă perspectivă începuturile violente ale Pământului și au descoperit că impacturile străvechi de asteroizi ar fi putut juca un rol cheie în transformarea planetei într-un mediu locuibil.

Modelele lor computerizate sugerează că aceste coliziuni repetate au făcut mult mai mult decât să remodeleze suprafața Pământului tânăr. Ele au creat, de asemenea, sisteme hidrotermale extinse, medii cu apă fierbinte care ar fi putut oferi condițiile ideale pentru apariția vieții.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au modelat istoria timpurie a impacturilor de asteroizi pe Pământ. Simulările lor au arătat că aceste coliziuni puternice au fisurat scoarța planetei, creând căi subterane poroase care au permis apei să circule prin straturile superioare ale acesteia.

Echipa a folosit un cod sofisticat de fizică a șocurilor, care simulează modul în care impacturile la viteze mari sparg roca solidă și creează regiuni permeabile. Acesta este primul studiu cuprinzător care măsoară modul în care impacturile de asteroizi au generat permeabilitate, o proprietate importantă care a permis fluidelor să se deplaseze prin scoarța Pământului timpuriu.

„Această modelare este atât inedită, cât și crucială pentru înțelegerea celor mai timpurii medii din care ar fi putut apărea viața”, a declarat Amanda Alexander de la SwRI, prim-autor al unui articol din AGU Advances care descrie cercetarea. „Deși în contextul extincției dinozaurilor bombardamentul este considerat adesea catastrofal, este foarte probabil ca acesta să fi fost critic pentru crearea mediilor necesare chimiei prebiotice.”

Efecte de lungă durată asupra scoarței terestre

Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani și a intrat curând într-o eră de bombardament intens cu asteroizi. Aceste impacturi la viteze mari au sfărâmat volume enorme de rocă de sub suprafață, vaporizând în același timp materiale și împrăștiind rocă topită pe tot peisajul, scrie Sciencedaily.

Căldura extraordinară generată de fiecare coliziune, combinată cu căldura geotermală naturală a planetei, a împins cel mai probabil apa fierbinte prin scoarța nou fisurată.

Sistemele hidrotermale rezultate, comparabile cu rețeaua de gheizere din Parcul Național Yellowstone de astăzi, ar fi putut crea condiții favorabile pentru originea și evoluția timpurie a vieții.

Pentru a înțelege mai bine acest proces, cercetătorii au simulat impacturi de asteroizi de diverse dimensiuni și viteze. De asemenea, ei au testat diferite compoziții ale scoarței și condiții de temperatură înainte de a calcula cât de multă scoarță fisurată și permeabilă la apă a produs fiecare impact.

Conform simulărilor, un singur impact de mari dimensiuni în timpul acestei perioade timpurii ar fi putut genera o activitate hidrotermală de până la 100 de ori mai mare decât cea găsită în prezent în întreaga regiune Yellowstone.

Un rol cheie în transformarea planetei într-un mediu locuibil

Modelele indică faptul că volumul de rocă fisurată și permeabilă creat de un impact a depins în principal de energia coliziunii, care a fost determinată de dimensiunea și viteza asteroidului. În același timp, gradul de permeabilitate din interiorul acelor regiuni fisurate a fost influențat de gradientul geotermal al Pământului și de compoziția scoarței. Cercetătorii au încorporat, de asemenea, estimări privind frecvența acestor impacturi.

„Utilizând un model al istoriei bombardamentelor pentru a deduce efectele cumulative ale impacturilor recurente, estimăm că învelișul superior de 8 kilometri al scoarței terestre era probabil foarte permeabil acum 4,3 miliarde de ani și că o parte semnificativă din acest volum ar fi putut rămâne permeabilă până acum 3,5 miliarde de ani”, a adăugat Alexander.

„Aceste rezultate arată că impacturile au avut un rol esențial în stimularea modificărilor hidrotermale ale scoarței Pământului timpuriu, având consecințe importante pentru evoluția geochimică a mediilor de la suprafață.”

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sonda spațială Lucy a detectat apă străveche pe un asteroid cu o rotație bizară

Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani

Urme de viață antică, descoperite sub craterul unui asteroid

Asteroidul Ryugu sfidează încă o dată așteptările astronomilor

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Arheologii au descoperit ce ascundea o peșteră din Turcia de aproape 13.000 de ani. Urmele unor vânători-culegători de la Marea Neagră
Arheologii au descoperit ce ascundea o peșteră din Turcia de aproape 13.000 de ani. Urmele unor vânători-culegători ...
Cercetătorii au descoperit un secret, vechi de 3,7 miliarde de ani, al vieții timpurii
Cercetătorii au descoperit un secret, vechi de 3,7 miliarde de ani, al vieții timpurii
Unul dintre cele mai reci locuri din Univers se găsește chiar aici pe Pământ
Unul dintre cele mai reci locuri din Univers se găsește chiar aici pe Pământ
Trei minute de sprint sunt mai eficiente decât 90 de minute de exerciții moderate, indică un studiu
Trei minute de sprint sunt mai eficiente decât 90 de minute de exerciții moderate, indică un studiu
Test de cultură generală. Care este cea mai bogată familie din lume?
Test de cultură generală. Care este cea mai bogată familie din lume?
Un mineral care formează rubine și safire, descoperit de roverul Perseverance pe Marte
Un mineral care formează rubine și safire, descoperit de roverul Perseverance pe Marte
O biserică din Polonia lasă șoferii să plătească parcarea prin rugăciune
O biserică din Polonia lasă șoferii să plătească parcarea prin rugăciune
O ceartă în familie din cauza unui telefon iPhone s-a sfârșit tragic
O ceartă în familie din cauza unui telefon iPhone s-a sfârșit tragic
O baterie care se încarcă în doar 3 minute ar putea schimba viitorul energiei
O baterie care se încarcă în doar 3 minute ar putea schimba viitorul energiei
Nobilul german cu un aer de „dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiți regi ai României
Nobilul german cu un aer de „dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiți regi ai României
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu