Asteroidul care a nimicit dinozaurii ar fi declanșat o epidemie a ciupercilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Asteroidul care s-a izbit de planeta noastră în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, la granița dintre Cretacic și Paleogen, a reprezentat un punct de cotitură pentru ciupercile de pe Terra.

Conform unei noi cercetări, în urma acestui eveniment de extincție în masă, unul dintre cele mai semnificative din istoria Pământului, ciupercile s-au înmulțit rapid pe tot globul.

• „Procesul maimuţei”. Un profesor a ajuns în faţa judecătorilor pentru că l-a predat pe Darwin
• Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de…

Astfel de „înfloriri” ale fungilor fuseseră documentate anterior la nivel global după extincția de la sfârșitul Permianului (acum 252 de milioane de ani), însă după dispariția dinozaurilor fenomenul fusese identificat într-un singur sit, în Noua Zeelandă.

Cercetătorii Rosanna P. Baker și Arturo Casadevall de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health din Baltimore, SUA, au vrut să investigheze dacă această a doua înflorire fungică a fost, de asemenea, un fenomen mondial.

O adevărată explozie a fungilor

Cei doi au analizat mostre de sedimente prelevate din situri geologice bine conservate din Colorado și North Dakota. Ei au examinat material din Cretacicul târziu, de la granița Cretacic-Paleogen și din Paleocenul timpuriu.

Pentru a-și mări șansele de a găsi spori de ciuperci străvechi, Baker și Casadevall au folosit o tehnică de preparare mai blândă, fără acid, spre deosebire de metodele standard de procesare care pot distruge sporii delicați sau de dimensiuni mai mici.

Cercetătorii au descoperit o adevărată explozie a fungilor în toate cele trei situri examinate. Mai exact, aceștia au raportat că o înflorire fungică era deja în plină desfășurare cu aproximativ 30.000 până la 10.000 de ani înainte de impactul cu asteroidul, scrie ScienceX.

Oamenii de știință sugerează că acest prim val ar putea fi legat de o perioadă de răcire climatică asociată cu erupțiile vulcanice masive din regiunea Trapelor Deccan, din India de astăzi.

De ce au prosperat ciupercile?

„Asocierea temporală dintre episodul de proliferare fungică din Cretacicul Târziu și vulcanismul din Deccan sugerează o destabilizare ecologică ce a avut loc cu zeci de mii de ani înainte de impactul meteoritului, ceea ce ar fi putut contribui la evenimentul de extincție din Cretacic-Paleogen”, au scris autorii în lucrarea lor.

Apoi, după ce asteroidul a lovit Pământul, a urmat un al doilea vârf al activității fungice, chiar mai semnificativ decât primul. Oamenii de știință sugerează că principalul motor al ambelor înfloriri fungice a fost acumularea masivă de materie organică moartă.

În cazul primului val, schimbările climatice rapide cauzate de cantitățile uriașe de dioxid de sulf și cenușă aruncate în atmosferă au perturbat probabil ecosistemele plantelor terestre. Fiind reciclatorii nativi ai naturii, ciupercile au prosperat datorită abundenței bruște de vegetație aflată în descompunere.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Consumul de canabis poate duce la infecție fungică dintr-un motiv neașteptat

Cum își revin pădurile după un incendiu? Bacteriile și fungii ajută cel mai mult

Carnea bazată pe fungi ar putea salva pădurile planetei

Numărul de specii de amfibieni este în scădere din cauza unor fungi