Nu timpul petrecut în jocuri video îi afectează pe tineri! Timpul petrecut de adolescenți jucând jocuri video nu este suficient pentru a stabili dacă acest obicei afectează performanțele cognitive. Un studiu realizat pe aproape 4.000 de tineri arată că durata sesiunilor de joc și simptomele dependenței de jocuri video (Internet Gaming Disorder) au efecte diferite.
În timp ce joaca compulsivă, caracterizată prin pierderea controlului și imposibilitatea de a renunța în ciuda consecințelor negative, a fost asociată cu rezultate cognitive mai slabe, timpul petrecut în jocuri video a avut o legătură ușor pozitivă cu unele abilități.
Cercetarea, coordonată de Karl Landsteiner University (KL Krems), din Austria, și publicată în revista Computers in Human Behavior, explică de ce studiile anterioare au ajuns la concluzii contradictorii. Potrivit autorilor, problema nu este neapărat cât timp se joacă adolescenții, ci dacă activitatea rămâne una controlată sau devine compulsivă.
Până acum, unele cercetări au asociat jocurile video cu rezultate școlare mai slabe, probleme de somn și dificultăți psihosociale, în timp ce altele au evidențiat beneficii pentru atenție, orientarea spațială și rezolvarea problemelor. O explicație este faptul că multe studii au tratat implicarea intensă și dependența de jocuri ca fiind același fenomen.
„Timpul petrecut în jocuri este o măsurătoare prea limitată pentru a fi analizată separat. Un adolescent care își petrece multe ore într-un joc complex de strategie are un comportament foarte diferit de cel al unui tânăr care nu se poate opri din jucat în ciuda efectelor negative. Studiul nostru arată de ce cercetările trebuie să distingă mai atent aceste tipare de utilizare”, a explicat dr. David Willinger, citat de TechXplore.
Rezultatele au arătat că dependența de jocuri video este asociată cu performanțe mai slabe la toate domeniile cognitive evaluate, incluzând raționare, abilități verbale și numerice, orientare vizual-spațială și memorie pe termen lung. Participanții afectați au făcut și mai multe greșeli în testele care necesitau decizii rapide.
În schimb, după eliminarea influenței comportamentului compulsiv, timpul mediu zilnic petrecut în jocuri s-a corelat modest, dar semnificativ, cu rezultate mai bune în anumite domenii cognitive. Cercetătorii subliniază însă că acest lucru nu demonstrează că jocurile video îmbunătățesc inteligența.
Tipul jocului s-a dovedit, de asemenea, important. Jocurile de strategie și cele de tip role-playing au fost asociate cu performanțe mai bune la testele de raționare și de abilități verbale, în timp ce jocurile de tip shooter au avut cea mai puternică legătură cu simptomele dependenței de jocuri. Analiza a inclus 3.854 de adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani și sugerează că evaluarea impactului jocurilor video trebuie să depășească simpla măsurare a timpului petrecut în fața ecranului.
Secretul îmbătrânirii sănătoase poate fi ascuns chiar în sângele nostru
Un comutator crucial al metabolismului grăsimilor a fost identificat în celulele umane