Un comutator crucial al metabolismului grăsimilor a fost identificat în celulele umane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un comutator crucial al metabolismului grăsimilor a fost identificat în celulele umane. Cercetătorii caută de ani buni metode eficiente de slăbit care să nu provoace efectele secundare asociate unor medicamente precum GLP-1, cum ar fi Ozempic. Deși aceste tratamente s-au dovedit foarte eficiente în reducerea greutății corporale, ele pot duce și la pierderea masei musculare și osoase. O nouă cercetare indică faptul că o proteină numită MTCH2, supranumită „Mitch”, ar putea reprezenta o țintă promițătoare pentru viitoare terapii.

Un comutator crucial al metabolismului grăsimilor a fost identificat în celulele umane. Interesul pentru această proteină a apărut după un studiu din 2016, în care oamenii de știință au observat că șoarecii la care producția de Mitch era blocată în mușchi erau protejați împotriva obezității și prezentau o rezistență fizică mai mare. Pornind de la aceste rezultate, o echipă condusă de cercetători de la Weizmann Institute of Science (Israel) a vrut să afle dacă același mecanism funcționează și în celulele umane.

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au eliminat în laborator gena responsabilă de producerea proteinei MTCH2 din celule umane și au urmărit modul în care s-a modificat metabolismul acestora.

„După eliminarea proteinei Mitch, am analizat la fiecare câteva ore efectele asupra a peste 100 de substanțe implicate în metabolismul celulelor umane. Am observat o intensificare a respirației celulare, procesul prin care celulele produc energie din nutrienți precum carbohidrații și grăsimile, folosind oxigen. Acest lucru explică și creșterea rezistenței musculare observată anterior la șoareci”, a explicat biologul Sabita Chourasia.

Un comutator crucial al metabolismului grăsimilor a fost identificat în celulele umane. Cum funcționează?

Analizele au arătat că proteina Mitch împiedică mitocondriile (structurile responsabile de producerea energiei în celule) să fuzioneze eficient. În lipsa acesteia, celulele consumă energia mai rapid și sunt nevoite să ardă într-un ritm accelerat carbohidrați, grăsimi și aminoacizi pentru a-și satisface necesarul energetic.

Oamenii de știință au descoperit că aceste celule folosesc în special grăsimile drept combustibil, inclusiv lipidele din membranele celulare.

„Am descoperit că eliminarea proteinei Mitch a dus la o scădere semnificativă a cantității de grăsimi din membrane. În același timp, am observat o creștere a compușilor grași utilizați pentru producerea energiei și am realizat că grăsimile sunt extrase din membrană și transformate în combustibil. Cu alte cuvinte, am demonstrat că Mitch determină soarta grăsimilor în celulele umane”, a declarat biologul Atan Gross, citat de ScienceAlert.

Studiul a mai arătat că lipsa proteinei împiedică și transformarea celulelor în celule adipoase, proces esențial pentru formarea țesutului gras.

„Acumularea de grăsime necesită o cantitate mare de energie disponibilă, însă celulele fără Mitch suferă de un deficit energetic. În plus, expresia genelor necesare diferențierii este redusă, iar substanțele indispensabile acestui proces sunt insuficiente. Prin urmare, se formează mai puține celule adipoase și se acumulează mai puțină grăsime”, a explicat Gross.

Când vor apărea primele medicamente bazate pe această descoperire?

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că dezvoltarea unor tratamente bazate pe acest mecanism este departe. Forțarea celulelor într-o stare de consum energetic extrem ar putea afecta țesuturile și organele, astfel că sunt necesare numeroase studii suplimentare.

„Descoperirile noastre demonstrează că eliminarea MTCH2 induce o stare hipermetabolică, care provoacă un dezechilibru al fluxului energetic celular și activează multiple căi metabolice pentru a-i răspunde cererii crescute de energie. Aceste rezultate evidențiază rolul esențial al MTCH2 ca regulator al fluxului energetic celular”, au scris autorii studiului.

Studiul a fost publicat în revista EMBO Journal.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce avem doi plămâni, însă doar o singură inimă?

De ce pui aceeași melodie pe repeat și ce face, de fapt, creierul tău în tot acest timp

De ce relațiile imprevizibile pot părea mai intense decât cele sănătoase

De ce credem că „nu iese fum fără foc”? Explicația psihologică pentru unul dintre cele mai vechi proverbe