Mușchii generează unde electrice care arată ca o rețea neuronală. Mușchii se numără printre cele mai vechi plante apărute în istoria Pământului, însă sunt departe de a fi organisme atât de simple pe cât par.
Mușchii generează unde electrice care arată ca o rețea neuronală. Un nou studiu arată că covoarele de mușchi generează o activitate electrică surprinzător de complexă. Semnalele se propagă sub forma unor unde dinamice care străbat întreaga structură vegetală.
Autorul studiului, Andy Adamatzky, este informatician și este cunoscut pentru cercetările sale asupra unor sisteme neconvenționale de „calcul”, precum mucegaiurile mucilaginoase, rețelele de micelii sau comportamentul colectiv al mulțimilor. De această dată, atenția sa s-a îndreptat către mușchiul Brachythecium rutabulum.
Potrivit cercetătorului, plantele și briofitele (mușchii) prezintă diverse forme de activitate electrică, însă modul în care aceste semnale sunt organizate în mușchi a fost foarte puțin studiat. Rezultatele sugerează că covoarele de mușchi funcționează ca niște sisteme capabile să coordoneze și să integreze semnale electrice atât în spațiu, cât și în timp.
Un astfel de covor de mușchi este alcătuit din numeroase exemplare aproape identice ale aceleiași plante. Privit de aproape, mușchiul este format din tulpini foarte fine și frunzulițe minuscule, asemănătoare celor ale plantelor superioare. Totuși, spre deosebire de acestea, mușchii nu au dezvoltat un sistem vascular pentru transportarea apei și a nutrienților. Din acest motiv nu cresc mai înalți de câțiva centimetri. Frunzele lor au grosimea unei singure celule, iar rădăcini adevărate nici măcar nu există, explică ScienceAlert.
Cu toate acestea, lipsa acestor structuri nu înseamnă că plantele nu pot transmite informații prin alte mecanisme.
Pentru experiment, Adamatzky a colectat covoare de Brachythecium rutabulum din comitatul North Somerset, Marea Britanie. În laborator, el a introdus electrozi în masa de mușchi pentru a înregistra activitatea electrică. Deoarece procesele biologice ale mușchilor sunt foarte lente, măsurătorile au fost realizate pe parcursul mai multor zile.
Analiza a scos la iveală o gamă variată de semnale electrice: impulsuri rapide, oscilații ritmice mai lente și unde foarte lente de depolarizare. Cercetătorul a observat inclusiv impulsuri de mare amplitudine și secvențe de semnale care seamănă cu cele produse de neuroni.
Unele unde electrice s-au propagat rapid, altele mult mai lent, însă majoritatea au traversat întregul covor de mușchi, în loc să rămână limitate la o anumită zonă. Acest comportament sugerează că mușchiul funcționează ca un sistem interconectat, nu ca o simplă mulțime de celule independente.
Totuși, studiul are și câteva limitări. Cercetătorul nu a efectuat teste de control pe un material inert pentru a exclude posibilitatea ca o parte dintre semnalele detectate să provină de la echipamentele utilizate. În plus, exemplarele au fost colectate din mediul natural, astfel încât factori precum gradul diferit de hidratare sau eventuale contaminări ar fi putut influența rezultatele.
Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă mușchii pot funcționa într-adevăr ca rețele biologice de senzori sau chiar ca suport pentru sisteme de biocalcul. Chiar și așa, studiul oferă o perspectivă fascinantă asupra unor plante aparent banale și sugerează că acestea ascund procese mult mai complexe decât se credea până acum.
Studiul a fost publicat în revista Royal Society Open Science.
Un păianjen din Australia are un mod ingenios de a-și prinde prada preferată
Unde declanșează schimbările climatice cele mai multe extincții?
A fost descoperită o nouă specie de rechin „mergător”. Ce poreclă a primit?
Ochii porumbeilor rămân aproape nemișcați atunci când zboară, arată un studiu