Un păianjen din Australia are un mod ingenios de a-și prinde prada preferată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un păianjen din Australia are un mod ingenios de a-și prinde prada preferată. O echipă internațională de cercetători a descoperit în pădurile tropicale din nordul statului Queensland, Australia, o specie remarcabilă de păianjen care folosește o capcană acționată de un mecanism elastic extrem de ingenios pentru a captura o singură specie de furnică și doar câte un exemplar odată. Oamenii de știință consideră că este unul dintre cele mai spectaculoase exemple de specializare extremă întâlnite în natură.

Un păianjen din Australia are un mod ingenios de a-și prinde prada preferată. Supranumit „păianjenul balistă”, după arma romană antică ce folosea forța unui arc pentru a proiecta pietre sau săgeți, acest mic păianjen nocturn pare să fi evoluat un sistem unic de pânză destinat exclusiv capturării furnicilor Oecophylla smaragdina, o specie cunoscută pentru agresivitatea și spiritul său teritorial.

Studiul care descrie în detaliu strategia de vânătoare și mecanica acestei capcane a fost publicat în revista Current Biology. Specia încă nu a primit o denumire oficială, însă îi aparține genului Propostira. Ea a fost observată pentru prima dată de profesorul Greg Anderson, cercetător în domeniul biomedical, taxonom al păianjenilor și fotograf.

Un păianjen din Australia are un mod ingenios de a-și prinde prada preferată. Cum acționează acesta?

Pentru a înțelege comportamentul neobișnuit al arahnidei, profesorul Ajay Narendra, de la Universitatea Macquarie (Australia), și studentul doctorand Pranav Joshi au petrecut zece zile și nopți în apropiere de Cooktown, în nordul Queenslandului, observând păianjeni și filmându-i cu camere de mare viteză și sisteme cu infraroșu.

„Este foarte neobișnuit ca un păianjen să se hrănească cu furnici, deoarece acestea sunt adversari extrem de periculoși. Este și mai surprinzător să găsim o specie care vânează exclusiv un singur tip de furnică. Furnicile dispun de numeroase mecanisme chimice de apărare, iar unele pot înțepa. În plus, ele folosesc semnale de alarmă care pot mobiliza rapid sute sau chiar mii de indivizi pentru a respinge un prădător”, a explicat profesorul Narendra.

În timpul zilei, păianjenul se ascunde pe partea inferioară a unei frunze aflate deasupra unei zone frecventate de aceste furnici. Odată cu lăsarea nopții, coboară aproximativ 50 de centimetri sau mai mult și fixează un punct de ancorare pe o frunză, o ramură sau chiar pe solul pădurii. Apoi petrece până la patru ore construind o structură verticală formată din 15 până la 60 de fire de mătase tensionate, grupate într-un con amplasat aproape de pământ, relatează EurekAlert.

În etapa finală, păianjenul învelește conul într-un tip mai fin de mătase și se retrage rapid în sus. În doar câteva secunde, o furnică este atrasă de structură și reacționează agresiv, mușcând conul și desprinzându-l de punctul de ancorare.

Un tip special de mătase

În acel moment, capcana se declanșează. Furnica este catapultată la peste 30 de centimetri în aer și proiectată direct în pânza principală a păianjenului, cu o accelerație ce depășește 1.300 de metri pe secundă la pătrat. Abia după ce prada este complet încurcată în pânză, păianjenul se apropie și o imobilizează în straturi suplimentare de mătase.

„Bănuim că, în timpul ultimei etape de construcție, păianjenul adaugă un feromon care atrage în mod special furnicile lucrătoare și le provoacă un răspuns agresiv, declanșând astfel capcana. Pare să fie singurul caz cunoscut în care pânza unui păianjen este concepută pentru a captura o singură specie de pradă și în care mecanismul este activat de victimă, nu de prădător”, a spus profesorul Narendra.

Analizele au arătat că firele de mătase sunt proiectate biologic pentru a stoca energie elastică și pentru a o elibera instantaneu. Potrivit cercetătorilor, sistemul generează o putere explozivă mai mare decât orice altă catapultă biologică bazată pe mătase cunoscută până acum. Această adaptare îi permite păianjenului să captureze în siguranță furnici periculoase, izolându-le și îndepărtându-le de traseele și cuiburile unde ar putea interveni rapid alte furnici.

Vă recomandăm să citiți și:

A fost descoperită o nouă specie de rechin „mergător”. Ce poreclă a primit?

Ochii porumbeilor rămân aproape nemișcați atunci când zboară, arată un studiu

Test de cultură generală. Care este cel mai periculos animal din lume?

Pentru prima dată, lupii au fost filmați vânând zimbri într-o pădure europeană străveche