Ce este alexitimia? De ce unii oameni își simt emoțiile, dar nu le pot identifica sau exprima

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Există oameni care, atunci când sunt întrebați „Cum te simți?”, răspund simplu: „Nu știu”. Își dau seama că sunt agitați, că au un nod în stomac sau că îi apasă ceva, însă le este greu să spună dacă trăiesc tristețe, furie, teamă ori dezamăgire.

Psihologii numesc această dificultate alexitimie. Ea poate influența felul în care o persoană își înțelege propriile emoții, comunică și își construiește relațiile cu ceilalți.

Ce este alexitimia?

Alexitimia este dificultatea de a identifica, diferenția și exprima emoțiile proprii. Termenul provine din limba greacă: a („fără”), lexis („cuvânt”) și thymos („emoție” sau „stare sufletească”), însemnând, literal, „fără cuvinte pentru emoții”.

Specialiștii subliniază că alexitimia nu este o boală și nici un diagnostic psihiatric de sine stătător. Ea este considerată o trăsătură psihologică sau o caracteristică ce poate apărea atât la persoane fără alte probleme de sănătate, cât și alături de diverse tulburări neurologice sau psihice.

Se estimează că aproximativ 10% din populație prezintă un grad semnificativ de alexitimie, deși intensitatea acesteia diferă de la o persoană la alta.

Cum se manifestă?

Persoanele cu alexitimie nu sunt lipsite de emoții. Ele simt bucurie, tristețe, furie sau frică, însă le este dificil să le recunoască și să le descrie.

De exemplu, cineva poate spune că „se simte ciudat” sau „nu este în regulă”, fără să poată explica dacă este anxios, dezamăgit sau furios. Altă persoană poate observa doar reacțiile corpului – transpirație, nod în gât, tensiune musculară sau palpitații – fără să le asocieze cu o emoție.

Din acest motiv, cei din jur îi pot percepe ca fiind reci, distanți sau lipsiți de sensibilitate, chiar dacă realitatea este alta.

Cum funcționează diferit creierul?

Identificarea și exprimarea emoțiilor implică activitatea mai multor regiuni ale creierului responsabile de percepția stărilor interne, reglarea emoțiilor și limbaj.

Studiile de imagistică cerebrală sugerează că, la persoanele cu alexitimie, comunicarea dintre unele dintre aceste regiuni poate funcționa diferit. Din această cauză, transformarea unei senzații interne într-o emoție clar identificată și exprimată în cuvinte poate necesita un efort mult mai mare.

Cercetătorii subliniază însă că mecanismele neurobiologice ale alexitimiei sunt încă studiate și nu sunt pe deplin înțelese.

De ce apare?

Nu există o singură cauză.

Cercetările sugerează că alexitimia apare în urma interacțiunii dintre factori biologici și experiențele de viață.

La unele persoane există o predispoziție individuală, în timp ce la altele dificultatea de a recunoaște emoțiile poate apărea după experiențe traumatice, stres prelungit sau în contexte în care exprimarea emoțiilor a fost descurajată încă din copilărie.

Specialiștii disting adesea între alexitimia primară, considerată o trăsătură relativ stabilă, și alexitimia secundară, care poate apărea după traumă sau alte evenimente dificile și se poate ameliora odată cu tratarea cauzei.

Este asociată și cu alte afecțiuni?

Da. Alexitimia este întâlnită mai frecvent la persoane cu tulburări din spectrul autist, depresie, anxietate, tulburare de stres posttraumatic (PTSD), tulburări de alimentație sau unele afecțiuni neurologice.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că toate persoanele cu aceste diagnostice au alexitimie și nici că alexitimia indică automat existența unei alte tulburări.

Cum influențează relațiile?

Pentru parteneri, prieteni sau membri ai familiei, poate fi dificil să înțeleagă de ce persoana din fața lor nu vorbește despre ceea ce simte.

De exemplu, cineva poate răspunde la întrebarea „Ești supărat?” cu „Nu știu”, chiar dacă este evident că trece printr-o perioadă dificilă. Alteori, reacțiile sale pot fi interpretate drept indiferență, chiar și în momente încărcate emoțional, sau poate evita conversațiile despre sentimente.

Aceste reacții nu reflectă neapărat lipsa afecțiunii sau a empatiei, ci dificultatea de a identifica și exprima propriile trăiri.

Cum se stabilește evaluarea?

Alexitimia nu poate fi diagnosticată printr-o analiză de sânge, un RMN sau un test genetic.

Evaluarea este realizată de psihologi sau psihiatri, folosind interviul clinic și chestionare validate științific, cel mai cunoscut fiind Toronto Alexithymia Scale (TAS-20).

Scopul evaluării este de a înțelege dacă dificultățile de exprimare emoțională fac parte dintr-o trăsătură stabilă sau sunt asociate unei alte probleme care necesită tratament.

Se poate îmbunătăți?

Da. Alexitimia nu dispare peste noapte, însă multe persoane învață treptat să își recunoască și să își exprime emoțiile mai clar.

Psihoterapia, exercițiile de conștientizare emoțională și dezvoltarea vocabularului afectiv pot ajuta la identificarea diferențelor dintre senzațiile fizice și emoții.

În cazul în care alexitimia este asociată cu depresia, anxietatea sau trauma, tratarea acestor probleme poate reduce și dificultățile legate de exprimarea emoțiilor.

Mit sau adevăr?

❌ Persoanele cu alexitimie nu au emoții.

Fals. Ele simt emoții, însă le identifică și le exprimă mai greu.

❌ Alexitimia înseamnă lipsă de empatie.

Fals. Multe persoane cu alexitimie pot manifesta empatie, chiar dacă le este dificil să vorbească despre propriile sentimente.

❌ Este același lucru cu autismul.

Fals. Alexitimia poate apărea la persoane cu autism, dar și la persoane fără această tulburare.

❌ Nu se poate face nimic.

Fals. Prin intervenții psihologice și exerciții specifice, multe persoane își dezvoltă capacitatea de a recunoaște și exprima emoțiile.

Ce poți face dacă te regăsești în această descriere?

Discută cu un psiholog sau psihiatru dacă dificultățile îți afectează relațiile sau calitatea vieții.

Încearcă să observi legătura dintre senzațiile din corp și emoțiile pe care le trăiești, apoi încearcă să le numești cât mai precis. Acest exercițiu îi ajută pe mulți oameni să își înțeleagă mai bine propriile stări.

Nu te judeca pentru faptul că îți este greu să vorbești despre ceea ce simți.

Dacă ai trecut prin experiențe traumatice, cere sprijin specializat.

Știați că?

Alexitimia a fost descrisă pentru prima dată în literatura medicală în anii 1970 de psihiatrul american Peter Sifneos, care a observat că unii pacienți aveau mari dificultăți în a-și descrie emoțiile, deși puteau vorbi fără probleme despre fapte și evenimente. Astăzi, cercetătorii estimează că aproximativ una din zece persoane prezintă un grad semnificativ de alexitimie.

Surse:

https://www.psychologytoday.com/us/basics/alexithymia

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8456171/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/326451

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce ne este rușine? Ce spun psihologia, neuroștiința și evoluția despre una dintre cele mai puternice emoții umane

Ce spune o lacrimă despre noi: știință, emoție și povestea din spatele unui gest universal

Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a părinților

Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?