În 2021, în timpul construirii unui terminal rutier și feroviar în apropierea orașului Davinópolis, din statul brazilian Maranhão, o echipă de arheologi care monitoriza lucrările a observat mai multe oase ieșind din roca aflată la baza unui taluz înalt de aproximativ opt metri.
La început, fosilele au fost atribuite unor mamifere mari din megafauna preistorică. Analiza ulterioară a arătat însă că erau mult mai vechi și aparțineau unui dinozaur necunoscut până atunci.
Specia a primit numele Dasosaurus tocantinensis și a fost descrisă într-un studiu publicat în 2026 în Journal of Systematic Palaeontology. Animalul a trăit în Cretacicul Inferior, în urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani, și ar fi putut ajunge la aproape 20 de metri lungime.
Dasosaurus tocantinensis era un sauropod, grupul dinozaurilor erbivori cu gât și coadă lungi. Cercetătorii îl consideră cel mai mare dinozaur identificat până acum în statul Maranhão.
Estimarea de aproximativ 20 de metri a fost realizată prin compararea oaselor sale cu cele ale altor sauropode. Principalul reper a fost femurul, care măsoară cel puțin 1,5 metri.
Autorii studiului precizează că lungimea rămâne o estimare, deoarece femurul nu s-a păstrat în întregime. Din punctul de vedere al dimensiunilor, animalul se afla aproape de limita dintre sauropodele de talie medie și cele de talie mare.
Maranhão mai este cunoscut pentru Amazonsaurus maranhensis, un sauropod din familia rebbachisauridelor, care avea o lungime estimată la aproximativ 10 metri.
Analiza caracteristicilor anatomice a arătat că cea mai apropiată rudă cunoscută a lui Dasosaurus este Garumbatitan morellensis, un sauropod descoperit în Spania și datat în Barremian, o etapă a Cretacicului Inferior.
Cele două specii aveau trăsături comune la nivelul vertebrelor cozii, femurului și oaselor picioarelor. Pe baza acestor asemănări, cercetătorii le-au plasat pe două ramuri apropiate ale aceluiași arbore evolutiv.
Modelele biogeografice folosite în studiu indică o posibilă origine europeană a acestei linii de dinozauri. Strămoșii lui Dasosaurus s-ar fi răspândit din Europa spre nordul Africii și apoi în America de Sud, când legăturile terestre sau rutele insulare permiteau încă deplasarea animalelor între aceste regiuni.
Aceasta este o ipoteză rezultată din analiza evolutivă și din reconstituirile geografice, nu dovada că un exemplar de Dasosaurus a parcurs efectiv întregul traseu.
În Cretacicul Inferior, harta lumii era foarte diferită de cea actuală. America de Sud și Africa făceau parte din Gondwana și nu erau încă despărțite complet de Oceanul Atlantic de Sud.
Europa nu făcea parte din Gondwana. Era alcătuită dintr-un arhipelag situat mai la nord, însă în anumite perioade au existat legături temporare cu nordul Africii. Nivelul mărilor și mișcarea plăcilor tectonice puteau deschide sau întrerupe aceste căi de dispersie.
Autorii studiului consideră că ramura evolutivă din care a apărut Dasosaurus ar fi ajuns în America de Sud prin nordul Africii, cândva între Valanginian și Aptian, două etape ale Cretacicului Inferior. Conexiunea dintre America de Sud și Africa a persistat suficient pentru a face posibilă o asemenea răspândire.
Legătura cu Garumbatitan nu demonstrează că Brazilia și Spania erau unite direct. Ea susține existența unei istorii evolutive comune și a unor trasee succesive între Europa, Africa și America de Sud.
Din schelet s-au păstrat mai multe vertebre ale cozii, fragmente de coaste, oase ale membrelor, părți ale bazinului și ale labelor, precum și femurul de cel puțin 1,5 metri. Toate provin de la un singur exemplar.
Scheletul este incomplet, dar cercetătorii îl consideră relativ bine reprezentat pentru un sauropod din această regiune și perioadă. Combinația particulară dintre trei creste alungite de pe vertebrele cozii și forma femurului a ajutat echipa să stabilească faptul că fosilele aparțin unei specii noi.
Exemplarul este păstrat la Centrul de Cercetare pentru Istorie Naturală și Arheologie din Maranhão, în São Luís. Cercetătorii cred că la locul descoperirii ar putea exista și alte oase ale aceluiași animal și încearcă să obțină acces pentru continuarea săpăturilor.
Tito Aureliano și Aline Ghilardi, cercetători la Universitatea Federală din Rio Grande do Norte, au studiat structura microscopică a femurului, tibiei și a unei coaste.
Analiza a indicat că exemplarul era adult. Oasele sale prezintă o combinație de caracteristici întâlnite la sauropodele mai vechi și la titanozaurii apăruți ulterior.
Gradul ridicat de remodelare a țesutului osos sugerează că schimbările metabolice asociate ritmurilor mari de creștere ale titanozauriformelor ar fi apărut înaintea titanozaurilor propriu-ziși. Cercetătorii formulează însă această concluzie ca ipoteză, deoarece există puține date microscopice despre rudele timpurii ale acestui grup.
Numele genului combină termenii grecești dasos, care înseamnă „pădure” sau „desiș”, și sauros, adică „șopârlă”.
Alegerea face trimitere la situarea locului descoperirii în regiunea denumită Amazônia Legal, dar și la o posibilă origine a numelui Maranhão în cuvântul portughez emaranhado, cu sensul de „încâlcit” sau „încurcat”.
Numele speciei, tocantinensis, provine de la râul Tocantins. Situl fosil se află în apropierea malului estic al acestuia, într-o regiune administrativă care îi poartă numele.
Descoperirea arată relația complicată dintre marile lucrări de infrastructură și protejarea patrimoniului paleontologic. Excavatoarele pot deteriora un depozit fosil înainte ca specialiștii să ajungă la el, dar pot expune și straturi de rocă greu accesibile prin săpături obișnuite.
În regiunile tropicale ale Braziliei, vegetația densă ascunde numeroase formațiuni geologice. Din acest motiv, multe fosile sunt găsite în apropierea drumurilor, carierelor și șantierelor, unde roca a fost deja tăiată sau îndepărtată.
Cazul lui Dasosaurus arată de ce asemenea lucrări au nevoie de monitorizare și de proceduri clare pentru recuperarea fosilelor. Fără intervenția echipei aflate pe șantier, oasele ar fi putut fi distruse înainte ca importanța lor să fie înțeleasă.
Lungimea de aproape 20 de metri a lui Dasosaurus este o estimare realizată pe baza unui femur incomplet. Autorii studiului atrag atenția că valoarea trebuie considerată provizorie.
Deși era înrudit cu titanozaurii, Dasosaurus nu făcea parte din acest grup. Studiul îl clasifică drept un reprezentant timpuriu al Somphospondyli, aflat în afara Titanosauria.
Trei creste neobișnuite de pe vertebrele cozii, împreună cu forma femurului și a oaselor picioarelor, au permis diferențierea noii specii de rudele sale.
Europa Cretacicului Inferior nu era un continent continuu ca astăzi, ci un arhipelag ale cărui legături cu Africa se modificau odată cu nivelul mărilor.
Surse:
https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260907201603.htm
https://agencia.fapesp.br/57516
http://dx.doi.org/10.1080/14772019.2025.2601579
O nouă specie de dinozaur cu gâtul extrem de lung, descoperită datorită unui singur os
Cel mai vechi chihlimbar provine dintr-o lume cu 150 de milioane de ani mai veche decât dinozaurii
Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani
Cercetătorii tocmai au confirmat prima dovadă a dinozaurilor în Antarctica