Home » Istorie » Dinozaurul de aproape 20 de metri descoperit pe un șantier din Brazilia. Legătura surprinzătoare cu Europa

Dinozaurul de aproape 20 de metri descoperit pe un șantier din Brazilia. Legătura surprinzătoare cu Europa

Dinozaurul de aproape 20 de metri descoperit pe un șantier din Brazilia. Legătura surprinzătoare cu Europa
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 13.09.2026

În 2021, în timpul construirii unui terminal rutier și feroviar în apropierea orașului Davinópolis, din statul brazilian Maranhão, o echipă de arheologi care monitoriza lucrările a observat mai multe oase ieșind din roca aflată la baza unui taluz înalt de aproximativ opt metri.

La început, fosilele au fost atribuite unor mamifere mari din megafauna preistorică. Analiza ulterioară a arătat însă că erau mult mai vechi și aparțineau unui dinozaur necunoscut până atunci.

Specia a primit numele Dasosaurus tocantinensis și a fost descrisă într-un studiu publicat în 2026 în Journal of Systematic Palaeontology. Animalul a trăit în Cretacicul Inferior, în urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani, și ar fi putut ajunge la aproape 20 de metri lungime.

Cel mai mare dinozaur cunoscut din Maranhão

Dasosaurus tocantinensis era un sauropod, grupul dinozaurilor erbivori cu gât și coadă lungi. Cercetătorii îl consideră cel mai mare dinozaur identificat până acum în statul Maranhão.

Estimarea de aproximativ 20 de metri a fost realizată prin compararea oaselor sale cu cele ale altor sauropode. Principalul reper a fost femurul, care măsoară cel puțin 1,5 metri.

Autorii studiului precizează că lungimea rămâne o estimare, deoarece femurul nu s-a păstrat în întregime. Din punctul de vedere al dimensiunilor, animalul se afla aproape de limita dintre sauropodele de talie medie și cele de talie mare.

Maranhão mai este cunoscut pentru Amazonsaurus maranhensis, un sauropod din familia rebbachisauridelor, care avea o lungime estimată la aproximativ 10 metri.

O rudă descoperită în Spania

Analiza caracteristicilor anatomice a arătat că cea mai apropiată rudă cunoscută a lui Dasosaurus este Garumbatitan morellensis, un sauropod descoperit în Spania și datat în Barremian, o etapă a Cretacicului Inferior.

Cele două specii aveau trăsături comune la nivelul vertebrelor cozii, femurului și oaselor picioarelor. Pe baza acestor asemănări, cercetătorii le-au plasat pe două ramuri apropiate ale aceluiași arbore evolutiv.

Modelele biogeografice folosite în studiu indică o posibilă origine europeană a acestei linii de dinozauri. Strămoșii lui Dasosaurus s-ar fi răspândit din Europa spre nordul Africii și apoi în America de Sud, când legăturile terestre sau rutele insulare permiteau încă deplasarea animalelor între aceste regiuni.

Aceasta este o ipoteză rezultată din analiza evolutivă și din reconstituirile geografice, nu dovada că un exemplar de Dasosaurus a parcurs efectiv întregul traseu.

Cum putea ajunge un dinozaur din Europa în America de Sud

În Cretacicul Inferior, harta lumii era foarte diferită de cea actuală. America de Sud și Africa făceau parte din Gondwana și nu erau încă despărțite complet de Oceanul Atlantic de Sud.

Europa nu făcea parte din Gondwana. Era alcătuită dintr-un arhipelag situat mai la nord, însă în anumite perioade au existat legături temporare cu nordul Africii. Nivelul mărilor și mișcarea plăcilor tectonice puteau deschide sau întrerupe aceste căi de dispersie.

Autorii studiului consideră că ramura evolutivă din care a apărut Dasosaurus ar fi ajuns în America de Sud prin nordul Africii, cândva între Valanginian și Aptian, două etape ale Cretacicului Inferior. Conexiunea dintre America de Sud și Africa a persistat suficient pentru a face posibilă o asemenea răspândire.

Legătura cu Garumbatitan nu demonstrează că Brazilia și Spania erau unite direct. Ea susține existența unei istorii evolutive comune și a unor trasee succesive între Europa, Africa și America de Sud.

Un schelet parțial, dar bogat în informații

Din schelet s-au păstrat mai multe vertebre ale cozii, fragmente de coaste, oase ale membrelor, părți ale bazinului și ale labelor, precum și femurul de cel puțin 1,5 metri. Toate provin de la un singur exemplar.

Scheletul este incomplet, dar cercetătorii îl consideră relativ bine reprezentat pentru un sauropod din această regiune și perioadă. Combinația particulară dintre trei creste alungite de pe vertebrele cozii și forma femurului a ajutat echipa să stabilească faptul că fosilele aparțin unei specii noi.

Exemplarul este păstrat la Centrul de Cercetare pentru Istorie Naturală și Arheologie din Maranhão, în São Luís. Cercetătorii cred că la locul descoperirii ar putea exista și alte oase ale aceluiași animal și încearcă să obțină acces pentru continuarea săpăturilor.

Ce au dezvăluit oasele despre creșterea animalului

Tito Aureliano și Aline Ghilardi, cercetători la Universitatea Federală din Rio Grande do Norte, au studiat structura microscopică a femurului, tibiei și a unei coaste.

Analiza a indicat că exemplarul era adult. Oasele sale prezintă o combinație de caracteristici întâlnite la sauropodele mai vechi și la titanozaurii apăruți ulterior.

Gradul ridicat de remodelare a țesutului osos sugerează că schimbările metabolice asociate ritmurilor mari de creștere ale titanozauriformelor ar fi apărut înaintea titanozaurilor propriu-ziși. Cercetătorii formulează însă această concluzie ca ipoteză, deoarece există puține date microscopice despre rudele timpurii ale acestui grup.

De unde vine numele Dasosaurus tocantinensis

Numele genului combină termenii grecești dasos, care înseamnă „pădure” sau „desiș”, și sauros, adică „șopârlă”.

Alegerea face trimitere la situarea locului descoperirii în regiunea denumită Amazônia Legal, dar și la o posibilă origine a numelui Maranhão în cuvântul portughez emaranhado, cu sensul de „încâlcit” sau „încurcat”.

Numele speciei, tocantinensis, provine de la râul Tocantins. Situl fosil se află în apropierea malului estic al acestuia, într-o regiune administrativă care îi poartă numele.

Șantierele pot distruge fosile, dar le pot și scoate la lumină

Descoperirea arată relația complicată dintre marile lucrări de infrastructură și protejarea patrimoniului paleontologic. Excavatoarele pot deteriora un depozit fosil înainte ca specialiștii să ajungă la el, dar pot expune și straturi de rocă greu accesibile prin săpături obișnuite.

În regiunile tropicale ale Braziliei, vegetația densă ascunde numeroase formațiuni geologice. Din acest motiv, multe fosile sunt găsite în apropierea drumurilor, carierelor și șantierelor, unde roca a fost deja tăiată sau îndepărtată.

Cazul lui Dasosaurus arată de ce asemenea lucrări au nevoie de monitorizare și de proceduri clare pentru recuperarea fosilelor. Fără intervenția echipei aflate pe șantier, oasele ar fi putut fi distruse înainte ca importanța lor să fie înțeleasă.

Știați că?

Lungimea de aproape 20 de metri a lui Dasosaurus este o estimare realizată pe baza unui femur incomplet. Autorii studiului atrag atenția că valoarea trebuie considerată provizorie.

Deși era înrudit cu titanozaurii, Dasosaurus nu făcea parte din acest grup. Studiul îl clasifică drept un reprezentant timpuriu al Somphospondyli, aflat în afara Titanosauria.

Trei creste neobișnuite de pe vertebrele cozii, împreună cu forma femurului și a oaselor picioarelor, au permis diferențierea noii specii de rudele sale.

Europa Cretacicului Inferior nu era un continent continuu ca astăzi, ci un arhipelag ale cărui legături cu Africa se modificau odată cu nivelul mărilor.

Surse:

https://www.sciencedaily.com/releases/2026/09/260907201603.htm

https://agencia.fapesp.br/57516

http://dx.doi.org/10.1080/14772019.2025.2601579

https://www.cnnbrasil.com.br/ciencia/dinossauro-pescocudo-de-120-milhoes-de-anos-e-descoberto-no-maranhao/

Vă mai recomandăm să citiți și:

O nouă specie de dinozaur cu gâtul extrem de lung, descoperită datorită unui singur os

Cel mai vechi chihlimbar provine dintr-o lume cu 150 de milioane de ani mai veche decât dinozaurii

Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani

Cercetătorii tocmai au confirmat prima dovadă a dinozaurilor în Antarctica

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile