Veninul de scorpion ar putea deveni o sursă pentru dezvoltarea unor medicamente destinate bolilor hepatice. Nu este vorba despre administrarea veninului propriu-zis, ci despre izolarea și studierea unor peptide, molecule de dimensiuni mici care pot acționa asupra anumitor celule, canale ionice sau mecanisme inflamatorii.
O analiză publicată în 2026 în revista științifică iLIVER reunește rezultatele cercetărilor efectuate până acum asupra acestor peptide. Autorii au analizat posibila lor utilizare în afecțiuni precum steatohepatita asociată disfuncției metabolice, fibroza hepatică și hepatitele virale.
Rezultatele provin în principal din experimente pe celule și animale. Nu există, deocamdată, un tratament pentru bolile hepatice bazat pe peptide din veninul de scorpion și aprobat pentru oameni.
Veninul de scorpion este un amestec complex de proteine, peptide, enzime și alte substanțe. Unele componente acționează asupra sistemului nervos și contribuie la efectele periculoase ale înțepăturii. Altele se leagă de anumite structuri celulare sau blochează canale ionice cu o precizie care le face interesante pentru cercetarea medicală.
O moleculă capabilă să blocheze o anumită cale inflamatorie ar putea deveni punctul de plecare pentru dezvoltarea unui medicament. Înainte de a fi utilizată, trebuie însă izolată, testată și, dacă este necesar, modificată pentru a-i reduce toxicitatea și a-i îmbunătăți stabilitatea.
Printre peptidele analizate se află BmKK2, identificată la scorpionul chinezesc Olivierus martensii, denumit Buthus martensii Karsch în studiile citate. Peptida poate bloca un canal de potasiu numit Kv1.3, implicat în activarea unor celule ale sistemului imunitar.
Unul dintre studiile incluse în analiză a folosit șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, pentru a reproduce unele caracteristici ale steatohepatitei asociate disfuncției metabolice. Afecțiunea, cunoscută anterior sub abrevierea NASH și denumită în prezent MASH, presupune acumularea grăsimii în ficat, inflamație și, în formele avansate, fibroză.
Șoarecii au primit un extract apos obținut din glandele veninoase prelucrate ale scorpionului Olivierus martensii, menționat în studiu sub vechea denumire Buthus martensii Karsch.
În acest model experimental, extractul a redus steatoza, inflamația și fibroza hepatică și a îmbunătățit rezistența la insulină. Separat, experimentele pe celule au arătat că atât extractul, cât și peptida BmKK2 pot reduce activarea macrofagelor prin acțiunea asupra canalului Kv1.3. Macrofagele sunt celule ale sistemului imunitar care pot contribui la menținerea inflamației hepatice.
Aceste rezultate nu demonstrează că BmKK2 sau extractul vor avea aceleași efecte la oameni. Modelele animale reproduc numai o parte dintre mecanismele bolii umane, iar siguranța, dozarea și distribuția substanțelor în organism trebuie investigate separat.
Alte molecule provenite din venin sunt cercetate pentru posibile efecte antivirale. Smp76, o peptidă izolată din veninul scorpionului Scorpio maurus palmatus, a redus capacitatea virusului hepatitei C de a infecta celulele în experimente de laborator.
Peptida a acționat asupra particulelor virale aflate în afara celulelor, împiedicându-le să inițieze infecția. Studiile respective nu au fost realizate pe pacienți.
O altă moleculă, Mucroporin-M1, este o versiune modificată a unei peptide identificate în veninul scorpionului Lychas mucronatus. Într-un studiu publicat în 2012, aceasta a inhibat replicarea virusului hepatitei B în celule și într-un model experimental realizat pe șoareci.
Smp76 și Mucroporin-M1 acționează diferit și nu trebuie confundate. Rezultatele nu înseamnă că veninul poate vindeca hepatita. Experimentele au urmărit molecule izolate sau modificate în condiții controlate, nu folosirea directă a veninului.
Veninul integral poate provoca durere intensă, tulburări neurologice și cardiovasculare, leziuni ale țesuturilor și, în cazurile grave, deces. Au fost raportate și situații în care înțepătura de scorpion a fost urmată de afectarea ficatului și creșterea nivelului enzimelor hepatice.
Eventualele medicamente nu ar utiliza venin brut. Cercetătorii urmăresc identificarea unei anumite peptide, stabilirea mecanismului său de acțiune și obținerea unei variante suficient de sigure și stabile pentru a fi testată ca medicament.
Procesul este asemănător celui prin care alte substanțe toxice din natură au devenit puncte de plecare pentru dezvoltarea unor tratamente. Proprietatea considerată utilă este păstrată, în timp ce efectele periculoase trebuie reduse sau eliminate.
Peptidele pot fi descompuse rapid de enzimele din organism și pot dispărea din sânge înainte să ajungă la ficat. De asemenea, pot provoca reacții imunitare sau pot interacționa cu alte celule decât cele vizate.
Cercetătorii studiază nanoparticulele și alte sisteme de transport care ar putea proteja moleculele și le-ar putea conduce spre țesutul hepatic. Mai trebuie stabilite dozele sigure, efectele pe termen lung și metodele prin care substanțele ar putea fi produse în cantități mari.
Prin urmare, veninul de scorpion nu reprezintă în prezent un tratament pentru bolile ficatului. Este o sursă de molecule care ar putea sta, în viitor, la baza unor medicamente. Înaintea studiilor pe pacienți sunt necesare cercetări suplimentare privind eficiența, toxicitatea, dozarea și distribuția acestor peptide în organism.
Clorotoxina are numai 36 de aminoacizi și provine din veninul scorpionului galben palestinian, supranumit „deathstalker”, una dintre cele mai periculoase specii de scorpioni. Molecula se poate lega de celulele unor tumori cerebrale și a fost folosită experimental pentru a ajuta celulele CAR-T să le identifice.
Mucroporin-M1 nu este extrasă ca atare din venin. Cercetătorii au creat-o în laborator prin modificarea unei peptide naturale, schimbând anumiți aminoacizi pentru a-i intensifica activitatea. Este un exemplu al modului în care veninul poate oferi un model pentru o moleculă nouă, fără ca produsul final să fie chiar venin.
Peptida Smp76 acționează asupra virusului hepatitei C înainte ca acesta să pătrundă în celulă. În experimentele de laborator, molecula a redus capacitatea particulelor virale aflate în exteriorul celulelor de a declanșa infecția.
Surse:
https://link.springer.com/article/10.1186/s12985-015-0276-6
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7223391/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39244178/
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2772947826000393
Care este singura primată veninoasă din lume? Puțini oameni știu răspunsul corect!
Veninul scorpionului amazonian poate ucide celulele cancerului mamar
Test de cultură generală. Care este cel mai veninos păianjen din lume?
Toate caracatițele sunt veninoase. Cum își folosesc această abilitate?