Curiosity a găsit o „mare de poligoane” pe Marte. Roverul Curiosity al NASA a descoperit în regiunea Valle Grande de pe Marte un vast câmp de structuri poligonale care seamănă cu un fagure de miere. Descoperirea îi entuziasmează pe cercetători, însă imaginile recente arată și că una dintre roțile vehiculului este tot mai deteriorată după aproape 14 ani de explorare a Planetei Roșii.
Roverul Curiosity a găsit o „mare de poligoane” pe Marte. Curiosity a fost trimis într-o zonă care, văzută din orbită, părea mai deschisă la culoare și relativ netedă. Odată ajuns acolo, roverul a descoperit numeroase formațiuni poligonale răspândite pe suprafața marțiană, alături de pietre mici și închise la culoare.
Cercetătorii cred că aceste fragmente ar putea proveni din impacturi cu meteoriți, deoarece atmosfera subțire a planetei oferă o protecție redusă împotriva obiectelor cosmice. Totuși, nu este exclus ca unele dintre roci să fie chiar meteoriți. Analizele anterioare au identificat nichel în unele dintre ele, un element întâlnit frecvent în meteoriți, dar mai rar în rocile marțiene.
Pe măsură ce Curiosity a continuat să se deplaseze prin vale, a observat că structurile poligonale se întind până la limita vizibilității camerelor sale. Deși roverul a mai întâlnit astfel de formațiuni, echipa spune că niciodată la o asemenea scară.
„Am văzut multe peisaje spectaculoase prin ochii lui Curiosity, dar această mare de poligoane ne-a tăiat răsuflarea”, a declarat Ashwin Vasavada, cercetător în cadrul misiunii.
Structurile au dimensiuni cuprinse între aproximativ 4 și 8 centimetri și apar inclusiv pe versanții unui deal izolat de circa șase metri înălțime, botezat Miraflores. Cercetătorii cred că ele s-ar fi putut forma în urma crăpării noroiului sau a ciclurilor repetate de încălzire și răcire, care au eliminat apa din sedimente.
Veștile mai puțin bune vin de la una dintre roțile roverului. Imaginile de autoinspecție arată că deteriorarea este tot mai accentuată, deși nu pare mult mai gravă decât cea observată în martie 2026, relatează IFL Science.
Pentru a limita uzura, NASA a ales trasee mai line și a îmbunătățit software-ul roverului, astfel încât fiecare roată își adaptează viteza în funcție de teren pentru a reduce presiunea.
Dacă starea roții se va înrăutăți, inginerii au pregătit și o soluție pentru cel mai grav scenariu: desprinderea deliberată a porțiunii grav avariate. Testele efectuate pe un rover de probă au arătat că vehiculul ar putea continua să se deplaseze chiar și după pierderea unei părți din roată, cu condiția ca aceasta să fie ruptă în siguranță pentru a nu deteriora cablurile electrice.
Deocamdată, Curiosity își continuă misiunea, iar noile descoperiri arată că roverul încă poate oferi informații valoroase despre istoria geologică a planetei Marte.
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
Rocile străvechi dezvăluie elementul care a influențat masiv Pământul în urmă cu 3,1 miliarde de ani
Pentru prima dată, cercetătorii au văzut cum s-a „născut” o bucată din scoarța oceanică a Pământului
Cele mai reci stele din galaxie ar putea fi, de fapt, megastructuri extraterestre