Cum s-au format trei dintre lunile planetei Neptun? Trei dintre sateliții naturali ai lui Neptun s-ar putea să se fi format din fragmentele unor lumi înghețate distruse de Triton, cea mai mare lună a planetei, potrivit unui studiu.
Un nou studiu a aflat cum s-au format trei dintre lunile planetei Neptun. Aceste descoperiri sugerează că cercetări suplimentare asupra acestor luni le-ar putea oferi cercetătorilor o perspectivă fără precedent asupra structurilor interioare ale lumilor înghețate.
„Sateliții interiori ai lui Neptun ar putea fi singurul loc din Sistemul Solar unde putem observa direct acest material, deoarece un eveniment catastrofal a întors practic acele lumi pe dos”, a explicat coordonatoarea studiului, Ryleigh Davis.
Triton concentrează peste 99% din masa tuturor celor 16 sateliți cunoscuți ai lui Neptun și are dimensiuni apropiate de cele ale lui Pluto. Spre deosebire de ceilalți sateliți mari ai planetelor gigantice, Triton orbitează în sens opus rotației planetei, ceea ce sugerează că a fost capturat gravitațional din Sistemul Solar exterior, nu că s-a format în jurul lui Neptun.
Cercetătorii cred că, după capturare, Triton a distrus o mare parte dintre sateliții originali ai planetei. Pentru a verifica această ipoteză, echipa a analizat cu Telescopul Spațial James Webb trei dintre sateliții interiori, Larissa, Galatea și Proteus, precum și inelele lui Neptun, determinând pentru prima dată compoziția lor chimică.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Larissa, Galatea și inelele conțin filosilicați bogați în magneziu, minerale argiloase care nu mai fuseseră identificate până acum pe obiecte aflate dincolo de Jupiter. Aceste minerale se formează doar în urma unei încălziri intense și îndelungate, posibil în interiorul unor corpuri înghețate suficient de mari pentru a genera căldură prin dezintegrarea elementelor radioactive.
Această descoperire susține ipoteza că Triton a distrus sateliții originali ai lui Neptun, iar resturile s-au reunit ulterior pentru a forma sateliții actuali. O altă posibilitate este ca mineralele să provină de la o planetă pitică asemănătoare lui Pluto, sfâșiată de gravitația lui Neptun.
Interesant este că cercetătorii nu au detectat gheață de apă pe niciunul dintre cei trei sateliți analizați, deși mineralele identificate se formează doar în prezența apei lichide. De asemenea, Proteus nu prezintă urme ale acestor minerale, ceea ce ar putea însemna că s-a format dintr-o altă parte a resturilor sau că a trecut printr-un proces de încălzire care le-a distrus.
Echipa a identificat și un alt mineral hidratat, prezent atât pe sateliți, cât și în inele, însă natura acestuia rămâne necunoscută și va necesita experimente de laborator pentru a fi stabilită, scrie Space.com.
Potrivit cercetătorilor, următorul pas esențial este trimiterea unei misiuni dedicate către Neptun. Până acum, planeta a fost vizitată o singură dată, în 1989, de sonda Voyager 2, iar noile rezultate arată că sistemul său încă ascunde numeroase mistere.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Forța secretă a materiei întunecate ar putea schimba radical modul în care înțelegem Universul
Galaxia noastră s-a răsturnat la 90 de grade, iar astronomii nu știu de ce
Ce este o lumină neobișnuită dintr-o galaxie care strălucește ca 10 miliarde de Sori?
Criză la NASA: o misiune de salvare trebuie ea însăși salvată