Chiar și după ce sunt stinse, incendiile de vegetație lasă în urmă un fenomen devastator

Fumul produs de incendiile de vegetație reprezintă o amenințare pentru sănătate mult mai mare decât poluarea obișnuită a aerului, avertizează cercetătorii de la Universitatea California (UC).

Fumul provenit din incendiile de vegetație are un impact asupra sănătății semnificativ mai grav decât alte surse de poluare atmosferică, potrivit unei analize publicate de cercetătorii Universității California (UC), care sintetizează rezultatele mai multor studii realizate în ultimii ani. Oamenii de știință avertizează că, pe măsură ce incendiile devin mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice, expunerea populației la acest tip de poluare va crește.

Specialiștii explică faptul că fumul rezultat în urma incendiilor conține particule microscopice formate din cenușă, praf, mucegai, metale grele și numeroase substanțe toxice eliberate prin arderea vegetației, dar și a clădirilor, autovehiculelor și altor materiale.

Dimensiunea foarte redusă a acestor particule le permite să treacă de mecanismele naturale de apărare ale organismului, să pătrundă adânc în plămâni și, în unele cazuri, să ajungă în circulația sanguină, de unde pot afecta mai multe organe.

Potrivit cercetătorilor, particulele fine provenite din incendiile de vegetație sunt mai reactive din punct de vedere chimic decât cele generate de traficul rutier sau de activitățile industriale, ceea ce le face considerabil mai periculoase pentru organism.

Un studiu realizat de epidemiologii de la UC San Diego a arătat că o creștere cu 10 micrograme pe metru cub a concentrației particulelor fine provenite din surse obișnuite de poluare este asociată cu o majorare de aproximativ 1% a internărilor pentru afecțiuni respiratorii. În schimb, aceeași creștere a particulelor provenite din fumul incendiilor a fost corelată cu o creștere de până la 10% a spitalizărilor pentru probleme respiratorii.

Analizele efectuate de cercetătorii din sistemul Universității California indică faptul că expunerea repetată la fumul incendiilor este asociată cu numeroase probleme de sănătate.

Printre efectele identificate se numără un risc mai mare de naștere prematură, o probabilitate crescută de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autist în cazul copiilor expuși în perioada prenatală, internări mai frecvente pentru boli cardiovasculare în rândul persoanelor vârstnice, dar și o incidență mai mare a accidentelor vasculare cerebrale și a crizelor severe de astm.

De asemenea, cercetătorii au observat că pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar și expuși la niveluri ridicate de fum prezentau un risc cu aproximativ 20% mai mare de deces din cauza bolii. În ansamblu, persoanele cu cea mai mare expunere la fumul incendiilor au avut un risc general de mortalitate cu circa 7% mai ridicat decât restul populației.

Potrivit estimărilor incluse în analiză, între 2008 și 2018, expunerea la fumul incendiilor de vegetație ar fi contribuit la până la 55.000 de decese premature în statul american California.

Autorii atrag atenția că fumul poate fi transportat pe distanțe foarte mari de curenții atmosferici, ceea ce înseamnă că efectele asupra sănătății nu se limitează la comunitățile aflate în apropierea incendiilor.

Mesajul cercetătorilor este relevant și pentru Europa, inclusiv pentru România, unde incendiile de vegetație și de pădure devin tot mai frecvente în perioadele de caniculă. În astfel de situații, autoritățile recomandă limitarea activităților în aer liber atunci când calitatea aerului este afectată și acordarea unei atenții sporite persoanelor vulnerabile, precum copiii, vârstnicii și cei care suferă de afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.