Cum ne formează copilăria relațiile de adulți. Povestea psihologului care a schimbat felul în care înțelegem iubirea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce unii oameni se tem să fie abandonați, iar alții au încredere ușor în cei din jur? Psihologul britanic John Bowlby a fost printre primii care au încercat să răspundă la această întrebare. El a susținut că relațiile pe care le avem cu părinții sau cu persoanele care ne cresc în primii ani de viață influențează felul în care ne raportăm la ceilalți și la maturitate.

John Bowlby s-a născut în 1907, la Londra. A studiat psihologia și științele preclinice la Trinity College, Universitatea Cambridge, după care și-a continuat pregătirea în medicină la University College Hospital din Londra.

Ulterior s-a specializat în psihiatrie și psihanaliză, orientându-și cercetările spre dezvoltarea copilului și relația dintre copii și părinți.

Cine a fost John Bowlby

Interesul său pentru relația dintre copii și părinți a apărut în perioada în care a lucrat cu minori instituționalizați și cu copii separați de familiile lor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Observațiile făcute atunci aveau să schimbe profund psihologia dezvoltării.

În 1951 a publicat pentru Organizația Mondială a Sănătății raportul Maternal Care and Mental Health, iar în 1969 a apărut primul volum din trilogia Attachment and Loss, lucrare care a consacrat teoria atașamentului.

Ce este atașamentul

Potrivit lui Bowlby, atașamentul reprezintă legătura emoțională pe care copilul o dezvoltă cu persoana care îl îngrijește și îi oferă protecție.

Nu este doar o relație afectivă, ci un mecanism de supraviețuire. Copilul caută apropierea adultului deoarece aceasta îi oferă siguranță atunci când se simte speriat, obosit sau vulnerabil.

În timp, aceste experiențe repetate contribuie la formarea unei imagini despre sine și despre ceilalți: dacă lumea este un loc sigur, dacă oamenii pot fi de încredere și dacă propriile nevoi merită sau nu să fie ascultate.

Cum influențează copilăria relațiile de adult

Bowlby considera că experiențele din copilărie devin modele după care oamenii construiesc relațiile de mai târziu.

Un copil care primește afecțiune și răspuns constant la nevoile sale are șanse mai mari să dezvolte un atașament sigur. La maturitate, astfel de persoane tind să aibă mai multă încredere în ceilalți și gestionează mai bine conflictele.

În schimb, experiențele marcate de respingere, instabilitate sau lipsă de disponibilitate emoțională pot influența felul în care adultul se raportează la apropiere, încredere sau abandon.

Psihologii subliniază însă că aceste tipare nu reprezintă un destin. Ele pot fi schimbate prin experiențe de viață, relații sănătoase și psihoterapie.

O teorie confirmată de cercetările moderne

În ultimele decenii, numeroase studii au susținut multe dintre observațiile lui Bowlby.

Cercetările arată că relațiile stabile și sigure din copilărie sunt asociate cu o dezvoltare mai bună a reglării emoționale, a încrederii în sine și a relațiilor sociale.

Teoria atașamentului a influențat și modul în care sunt organizate astăzi serviciile dedicate copiilor, adopțiile, plasamentul familial și îngrijirea nou-născuților în spitale, accentul fiind pus pe menținerea unei relații stabile cu figura principală de atașament.

O moștenire care continuă

John Bowlby a murit în 1990, însă ideile sale rămân printre cele mai influente din psihologia modernă.

Astăzi, atunci când psihologii vorbesc despre atașament sigur, anxios sau evitant, pornesc, în mare măsură, de la cercetările sale.

Poate cea mai importantă concluzie pe care a lăsat-o este că relațiile din primii ani de viață contează enorm, dar nu ne condamnă definitiv. Oamenii își pot schimba felul în care relaționează atunci când au parte de experiențe emoționale sănătoase și de relații bazate pe încredere.

Știați că?

John Bowlby a publicat primul volum al trilogiei Attachment and Loss în 1969.

Teoria atașamentului este folosită și astăzi în psihoterapie și în cercetarea dezvoltării copilului.

Raportul realizat de Bowlby pentru Organizația Mondială a Sănătății, în 1951, a influențat politicile privind îngrijirea copiilor separați de familie.

Psihologii consideră că stilurile de atașament pot evolua de-a lungul vieții și nu reprezintă trăsături permanente.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/John-Bowlby

https://www.verywellmind.com/john-bowlby-biography-1907-1990-2795514

https://www.ebsco.com/research-starters/psychology/john-bowlby

Vă mai recomandăm să citiți și:

5 experimente psihologice care ne-au schimbat felul în care ne înțelegem pe noi înșine

De ce unii oameni nu se pot bucura de lucruri bune. Psihologia anhedoniei

7 semne că o prietenă te invidiază, potrivit psihologilor

De ce unii oameni vorbesc fără să se oprească? Ce spun psihologii despre conversațiile fără sfârșit