De ce Venus nu are nicio lună? Venus este una dintre cele mai neobișnuite planete din Sistemul Solar. Este numită uneori „geamăna Pământului” datorită dimensiunilor și densității similare, însă se rotește în sens opus majorității planetelor, are temperaturi la suprafață suficient de ridicate pentru a topi plumbul și nu are niciun satelit natural. Acest din urmă fapt i-a nedumerit pe oamenii de știință timp de decenii. Nu a reușit niciodată să formeze una sau a avut cândva un satelit care a dispărut ulterior?
De ce Venus nu are nicio lună? O nouă cercetare ne-ar putea apropia de răspuns. Studiul nu oferă o concluzie definitivă, dar prezintă mai multe scenarii plauzibile și indică una dintre posibilități drept cea mai probabilă.
Pentru a afla ce s-ar fi putut întâmpla cu un satelit care nu mai există, echipa condusă de Stephen R. Kane a introdus într-un model computerizat mai multe date, printre care viteza de rotație a lui Venus, masa ipotetică a satelitului, distanța acestuia față de planetă și frecarea mareică din interiorul lui Venus.
Cercetătorii au rulat simulări care au acoperit întreaga perioadă de aproximativ 4,5 miliarde de ani de existență a Sistemului Solar și au modificat principalii parametri pentru a vedea în ce condiții un satelit ar fi putut supraviețui sau, dimpotrivă, ar fi fost distrus.
Rezultatele arată că soarta unei luni venusiene ar fi depins în mare măsură de masa acesteia și de viteza inițială de rotație a planetei. În anumite scenarii, satelitul ar fi putut rămâne pe orbită timp de miliarde de ani. În altele, ar fi fost condamnat la dispariție.
În multe dintre cazurile în care satelitul a fost distrus, acesta s-a îndepărtat inițial de Venus. Ulterior, modificările vitezei de rotație a planetei au făcut ca evoluția orbitei să se inverseze, iar satelitul să înceapă să se apropie de Venus, până când a ajuns să cadă spre planetă.
Cercetătorii consideră că acesta este scenariul cel mai probabil. În funcție de masa satelitului și de viteza inițială de rotație a lui Venus, distrugerea acestuia s-ar fi putut produce la numai 30 de milioane de ani după formare sau tocmai la 1,7 miliarde de ani.
„Absența unui satelit venusian este o consecință naturală a condițiilor inițiale și nu necesită existența unui eveniment catastrofal separat”, scriu autorii. Cu alte cuvinte, nu ar fi fost nevoie ca un impact exterior să scoată luna de pe orbită. Este posibil ca satelitul să fi fost sortit dispariției încă de la început.
Ipoteza ar putea explica și una dintre diferențele importante dintre Pământ și Venus.
„Prezența sau absența unei luni în primele etape ale istoriei lui Venus ar putea reprezenta un punct de cotitură esențial în evoluția diferită a celor două planete”, spun cercetătorii, citați de Phys.org.
Studiul este disponibil pe serverul de preprinturi arXiv.
Astronomii au găsit 3 găuri negre supermasive pe punctul de a se ciocni
Astronomii ar fi aflat de ce planetele din constelația Orion au orbite înclinate
O gaură neagră a declanșat una dintre cele mai puternice explozii stelare observate vreodată
Astronomii au descoperit că ceva ar putea curge sub ghețarul uriaș al lui Pluto