Fenomen nemaivăzut de cercetători: sistemul GPS, perturbat cu până la 10 metri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un fenomen din 2025 a perturbat GPS-ul cu până la 10 metri. În noiembrie 2025, Pământul a fost lovit de mai multe erupții solare masive, care au izbit magnetosfera planetei. Pentru mulți oameni, rezultatul a fost spectaculos: o superfurtună solară a luminat cerul cu aurore vizibile până la latitudini neobișnuit de joase.

Însă evenimentul a avut și o parte mai puțin plăcută: fenomenul din 2025 a perturbat GPS-ul. Aceeași furtună a perturbat tehnologiile de care depindem la sol, iar o nouă analiză arată că efectele au fost mai extinse decât se credea.

O echipă condusă de fizicianul spațial Endawoke Yizengaw, de la The Aerospace Corporation din SUA, a descoperit perturbări atmosferice pe o suprafață uriașă a Statelor Unite continentale, de la o coastă la alta. Un astfel de fenomen nu mai fusese observat până acum la o asemenea scară.

Consecințele au fost importante pentru sistemele de navigație. În anumite regiuni, erorile de poziționare GPS au depășit 10 metri, suficient pentru a afecta agricultura de precizie și vehiculele autonome.

Un fenomen din 2025 a perturbat GPS-ul cu până la 10 metri. Care este mecanismul implicat?

Erupțiile solare și furtunile geomagnetice pot influența tehnologia terestră. O ejecție de masă coronală eliberează în spațiu nori de particule încărcate, care, atunci când ajung la magnetosfera Pământului, pot genera curenți electrici capabili să perturbe rețelele energetice și să modifice atmosfera.

Cercetătorii au analizat însă un alt efect. În timpul unei furtuni geomagnetice, particulele energetice pot pătrunde în ionosferă, regiunea atmosferei prin care trec semnalele GPS. Acestea pot provoca variații ale densității atmosferice, iar semnalele radio care traversează ionosfera devin deformate și își pot modifica rapid intensitatea. Fenomenul poartă numele de scintilație de amplitudine.

Astfel de perturbări nu sunt neobișnuite în apropierea polilor și a ecuatorului, însă latitudinile medii sunt considerate, în general, mai puțin afectate.

Superfurtuna din noiembrie 2025 a schimbat însă situația. Pe măsură ce furtuna s-a intensificat, zona aurorală s-a extins spre ecuator, iar perturbările asociate în mod normal latitudinilor înalte au ajuns deasupra unor regiuni mult mai întinse.

Folosind observații provenite de la mai multe instrumente din America de Nord, inclusiv camere pentru aurore și receptoare GNSS amplasate la sol, cercetătorii au identificat o bandă uriașă cu densitate crescută de electroni, întinsă de la est la vest prin ionosferă. La marginea acesteia, densitatea electronilor varia brusc, favorizând apariția unor neregularități de dimensiuni mai mici.

Un eveniment spațial arată cât de vulnerabili suntem

Scintilația puternică a fost observată pe o mare parte din SUA continentale, între aproximativ 80 și 120 de grade longitudine vestică. În același timp, precizia GPS s-a deteriorat, iar semnalele sateliților au devenit instabile.

Deși scintilația la latitudini medii fusese observată și înainte, aceasta fusese detectată doar local. Cercetătorii spun că un fenomen atât de puternic și extins pe o asemenea distanță nu mai fusese înregistrat până acum.

Problema poate fi serioasă pentru industriile care depind de poziționarea precisă. În unele regiuni, erorile au depășit 10 metri, în timp ce chiar și abateri de unul sau doi metri pot afecta vehiculele autonome și utilajele agricole, subliniază ScienceAlert.

Se estimează că o furtună solară produsă în mai 2024 i-ar fi provocat pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari agriculturii americane, prin perturbarea sistemelor de navigație de precizie. Furtuna din 2025 nu a avut consecințe comparabile, în parte pentru că nu a coincis cu sezonul agricol.

Cele două evenimente arată însă cât de vulnerabile pot fi anumite industrii la activitatea Soarelui. O mai bună înțelegere și predicție a efectelor furtunilor solare asupra ionosferei ar putea permite reducerea impactului următorului eveniment extrem.

„Dacă superfurtuna din noiembrie s-ar fi produs în timpul sezonului agricol în regiunea americană, ar fi putut provoca pierderi semnificative pentru industriile agricole și de transport din SUA”, avertizează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în revista Geophysical Research Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

Un mineral care formează rubine și safire, descoperit de roverul Perseverance pe Marte

Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma

Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu

Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră