Cercetătorii au găsit legătura dintre respirație și anxietate. Tulburările de anxietate sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală la nivel mondial, afectând aproximativ 359 de milioane de oameni. Cercetările au arătat că respirația controlată îi poate ajuta pe mulți oameni să-și reducă anxietatea, însă mecanismul exact din spatele acestui efect încă nu este pe deplin înțeles.
Cercetătorii au găsit legătura dintre respirație și anxietate. Un nou studiu realizat pe șoareci identifică un circuit neuronal „nas-creier” care ar putea explica modul în care respirația pe nas influențează anxietatea.
Cercetătorii știau deja că respirația lentă și regulată poate avea efecte importante asupra stării emoționale. De asemenea, respirația nazală pare să reducă anxietatea mai eficient decât respirația pe gură, ceea ce sugerează că nasul are un rol special în acest proces.
În interiorul cavității nazale se află neuroni senzoriali olfactivi, celule care detectează mirosurile, dar care sunt sensibile și la fluxul de aer. Activitatea lor influențează bulbul olfactiv, o regiune a creierului implicată în procesarea mirosurilor și conectată cu sistemul limbic, care contribuie la reglarea emoțiilor și a răspunsurilor la stres.
Pentru a verifica dacă acest mecanism este implicat în anxietate, cercetătorii au modificat frecvența semnalelor senzoriale nazale la șoareci, folosind tehnici precum optogenetica și chemogenetica. Au controlat inclusiv fluxul de aer care intra în cavitățile nazale și au urmărit activitatea neuronală și comportamentul animalelor.
Circuitul identificat începe cu neuronii senzoriali olfactivi, care detectează inspirația și transmit semnale către celulele mitrale din bulbul olfactiv. Informația ajunge apoi la neuroni din cortexul peririnal și, în cele din urmă, la neuroni din amigdala cerebrală, o regiune importantă pentru procesarea fricii și a altor emoții.
Experimentele au arătat că fluxul de aer nazal influențează comportamentele asociate anxietății în funcție de frecvență. Activarea circuitului a avut efecte de reducere a anxietății, în timp ce inhibarea lui a produs efectul opus. Stimularea nazală la frecvențe scăzute a redus, de asemenea, comportamentele asociate anxietății, în timp ce frecvențele ridicate le-au amplificat.
Cercetătorii au supus apoi un grup de șoareci unui regim de respirație nazală lentă timp de două săptămâni. Activitatea neuronală s-a normalizat, iar comportamentele asociate anxietății s-au redus.
Rezultatele sugerează că respirația rapidă ar putea contribui la amplificarea anxietății, în timp ce încetinirea respirației ar putea avea efectul invers. Totuși, studiul a fost realizat exclusiv pe șoareci masculi și în condiții experimentale strict controlate, astfel că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a stabili dacă același mecanism funcționează și la oameni.
Cercetătorii consideră că respirația nazală lentă, la aproximativ jumătate din ritmul normal, ar putea reprezenta în viitor o metodă simplă și neinvazivă pentru reducerea anxietății.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr