Un simplu tratament intravenos antrenează celulele imunitare pentru a combate bolile autoimune

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un tratament intravenos antrenează celulele imunitare pentru a combate bolile autoimune. Terapia cu celule CAR-T este o procedură care reprogramează sistemul imunitar, transformând propriile celule ale pacientului în specialiști capabili să atace ținte precise. Cercetătorii au descoperit acum o metodă mult mai simplă, care produce efecte similare printr-o singură perfuzie intravenoasă cu un virus modificat și inofensiv.

Un tratament intravenos antrenează celulele imunitare pentru a combate bolile autoimune. În terapia CAR-T clasică, medicii extrag celulele T din sângele pacientului și le modifică într-un laborator specializat. Acestea primesc instrucțiuni pentru a produce receptori antigenici himerici (CAR), proteine concepute să recunoască anumite ținte. Celulele modificate sunt apoi reinfuzate în organism, unde identifică și distrug celulele vizate.

Noua metodă, denumită JY231, elimină o mare parte din acest proces. Cercetătorii au creat un virus inofensiv (vector lentiviral) astfel încât acesta să transporte direct în organism instrucțiunile necesare pentru reprogamarea celulelor T ale pacientului. Într-un studiu clinic de mici dimensiuni, 16 persoane cu boli neurologice sau musculare autoimune severe, care nu răspunseseră la tratamentele obișnuite, au primit o singură perfuzie cu JY231.

Un simplu tratament intravenos antrenează celulele imunitare pentru a combate bolile autoimune. Ce rezultate a produs?

La toți pacienții s-au format celule CAR-T direct în organism. Acestea s-au multiplicat rapid, atingând un nivel maxim la aproximativ 11 zile după administrare, și au circulat în întregul corp.

Studiul a inclus șapte persoane cu scleroză multiplă progresivă, trei cu boală asociată anticorpilor împotriva glicoproteinei oligodendrocitare a mielinei (MOGAD), trei cu miastenie gravis generalizată și trei cu miopatii inflamatorii idiopatice.

JY231 a fost conceput pentru a determina celulele T să atace CD19, o proteină prezentă pe celulele B implicate în reacțiile autoimune. Tratamentul a eliminat rapid aceste celule, iar după mai mult de două luni ele au început să reapară. Important este că celulele B nou apărute erau în mare parte diferite de cele existente înaintea tratamentului, ceea ce sugerează că terapia a „resetat” parțial sistemul imunitar.

La șase luni, pacienții din toate cele patru grupuri prezentau îmbunătățiri ale simptomelor și ale markerilor biologici. Persoanele cu scleroză multiplă au avut mai puține dizabilități și oboseală, precum și o funcționare fizică și cognitivă mai bună. La pacienții cu miastenie gravis și MOGAD au scăzut anticorpii care atacă propriul organism, iar cei cu miopatii inflamatorii au prezentat o creștere a forței musculare, scrie MedicalXpress.

Metoda ar putea trata boli autoimune severe

Peste 99% dintre celulele reprogamate s-au transformat în tipul dorit. Niciun pacient nu a dezvoltat efectele neurologice severe asociate uneori terapiilor CAR-T. Totuși, aproximativ 69% au prezentat sindrom de eliberare a citokinelor, o reacție imunitară caracterizată printr-o eliberare masivă de molecule inflamatorii. În toate cazurile, reacțiile au fost ușoare și au dispărut în maximum două săptămâni.

Cercetătorii consideră că rezultatele sunt o dovadă preliminară că metoda ar putea trata boli autoimune severe, însă sunt necesare studii mai ample și monitorizare pe termen lung pentru a-i confirma eficiența și siguranța.

Studiul a fost publicat în revista New England Journal of Medicine.

Vă recomandăm să citiți și:

„Looksmaxing”: Ce sunt serviciile care promit să „măsoare” frumusețea

Tușul din tatuaje nu este atât de sigur pe cât se credea, descoperă o analiză îngrijorătoare

Ce alternative la alergare sunt recomandate pentru impact redus asupra articulațiilor?

Gândirea în afara tiparelor ar putea necesita un control al creierului mai redus