Fetele pot fi mai atrase de chipuri decât de obiecte încă din primele zile de viață

Diferențele de comportament dintre fete și băieți au fost mult timp analizate prin prisma influenței mediului și a educației, dar și a factorilor biologici. Un nou studiu realizat pe nou-născuți subliniază că unele diferențe în modul în care este direcționată atenția ar putea exista încă de la naștere, înainte ca experiențele sociale să aibă un rol important.

Cercetătorii de la University of Cambridge au observat că fetele nou-născute petreceau, în medie, proporțional mai mult timp privind un chip decât un obiect, în comparație cu băieții. Rezultatele sugerează că anumite diferențe de atenție pot apărea foarte devreme în dezvoltare, potrivit The Guardian.

Testul cu chipul și jucăria

La studiu au participat 130 de bebeluși cu vârste cuprinse între opt ore și trei zile, testați la Spitalul Rosie din Cambridge. Așezați în brațele părinților sau ale îngrijitorilor, bebelușii au urmărit pe un laptop două videoclipuri prezentate simultan: unul cu chipul unei tinere și altul cu o jucărie de tip pendulul lui Newton, cea formată din bile care se lovesc succesiv.

Un dispozitiv de urmărire a privirii a înregistrat direcția în care se uitau bebelușii.

Atât fetele, cât și băieții au petrecut mai mult timp privind chipul femeii decât jucăria. Diferența a apărut în proporția timpului acordat fiecărui stimul: fetele au preferat chipul într-o măsură mai mare decât băieții.

Pentru că bebelușii aveau doar câteva ore sau zile, este puțin probabil ca diferența observată să fie explicată prin cultură sau experiențe sociale. Cercetătorii iau în calcul factori biologici, precum genetica și expunerea diferită la testosteron în perioada intrauterină.

„Cercetarea noastră arată că cel puțin unele diferențe există, la scară redusă, foarte devreme în viață”, spune Yumnah Khan, doctorandă la Autism Research Centre din cadrul University of Cambridge.

Diferențe medii, nu reguli pentru fiecare copil

Cercetătorii subliniază că rezultatele descriu diferențe medii între grupurile de fete și băieți și nu se aplică tuturor copiilor. A existat o variație considerabilă și o suprapunere între cele două grupuri.

Diferențele observate la naștere nu determină modul în care se dezvoltă un copil, dar ar putea contribui, ipotetic, la anumite tendințe observate ulterior. De exemplu, în medie, fetele încep să vorbească mai devreme și dezvoltă unele abilități sociale la vârste mai mici.

„Dacă manifestă un interes social mai accentuat încă de la naștere, acest lucru ar putea facilita dezvoltarea acestor abilități”, spune Khan, precizând că este doar o ipoteză care trebuie verificată prin studii pe termen lung.

Cercetătorii analizează și dacă diferențele subtile prezente de la naștere ar putea avea vreo legătură cu vulnerabilitatea diferită la afecțiuni neurodezvoltative sau psihiatrice.

Autismul și ADHD sunt diagnosticate mai frecvent la băieți și bărbați, în timp ce anxietatea și depresia sunt mai frecvente la fete și femei, însă studiul nu demonstrează o legătură între aceste diferențe și preferințele observate la nou-născuți.

Vă recomandăm să citiți și:

Ceaiul fierbinte ne poate răcori pe caniculă?

„Ferritin face”, noul termen viral de pe rețelele sociale. Ce legătură are cu deficitul de fier

Cât de sănătos este să mergem kilometri întregi în mocasini?

Bromhidroza, afecțiunea care poate transforma mirosul corporal într-o adevărată problemă socială