Creierii bebelușilor sortează obiectele de la două luni. Oricine a avut grijă vreodată de un bebeluș s-a întrebat, fără îndoială, ce se petrece în mintea lui. Având la dispoziție doar „plâns” și „fără plâns” ca forme de comunicare, cel puțin în primele luni de viață, oamenii de știință au fost nevoiți să apeleze la metode de înaltă tehnologie pentru a afla ce fac, de fapt, creierii bebelușilor.
Rezultatele unui nou studiu sunt cu adevărat remarcabile: creierii bebelușilor sortează obiectele în categorii vizuale de la doar două luni.
Bebelușii par extrem de neajutorați în comparație cu puii multor alte specii. Nu merg la câteva ore după naștere și le ia luni întregi până își pot susține capul, dar asta nu înseamnă că nu au experiențe senzoriale bogate sau că nu absorb informații despre lumea din jur.
„Părinții și oamenii de știință s-au întrebat mult timp ce se întâmplă în mintea unui bebeluș și ce vede acesta atunci când privește lumea. Această cercetare evidențiază bogăția funcțiilor cerebrale din primul an de viață”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Cliona O’Doherty.
Echipa a recrutat 130 de bebeluși în vârstă de două luni și a reușit să le facă investigații prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf), o realizare impresionantă, având în vedere cât de dificil este ca un sugar să stea nemișcat. Mai mult, copiii trebuiau să fie treji, deoarece activitatea cerebrală diferă radical între starea de somn și cea de veghe.
Pentru a obține datele necesare, cercetătorii au folosit saci speciali pentru a limita mișcările, căști antifonice pentru confort și au captat atenția copiilor cu imagini colorate, în sesiuni scurte de 15-20 de minute. Imaginile reprezentau 12 categorii vizuale comune, precum rațe de cauciuc, cărucioare de cumpărături sau pisici, relatează IFL Science.
Rezultatele au depășit așteptările. „Deși la două luni comunicarea este limitată de lipsa limbajului și a controlului motor fin, mintea bebelușilor nu doar reprezenta aspectul obiectelor, ci identifica și categoria din care făceau parte. Asta arată că bazele cogniției vizuale sunt prezente foarte devreme, mult mai devreme decât se credea”, a explicat dr. O’Doherty.
Unii dintre copii au fost reevaluați la 9 luni, iar datele au fost comparate cu cele ale adulților. Deși sugarii nu puteau numi obiectele, tiparele de activitate cerebrală erau surprinzător de similare cu cele ale adulților. Folosind modele de Inteligență Artificială, cercetătorii au putut prezice ce tip de imagine privea copilul doar analizând activitatea cerebrală, încă de la două luni.
„Primul an de viață este o perioadă de dezvoltare cerebrală rapidă și complexă. Acest studiu oferă cunoștințe fundamentale care pot ghida educația timpurie și sprijinul clinic”, a spus coautoarea dr. Anna Truzzi.
„De asemenea, evidențiază potențialul imagisticii cerebrale ca instrument de diagnosticare la vârste foarte mici”, a adăugat coordonatorul echipei, profesorul Rhodri Cusack.
Studiul a fost publicat în revista Nature Neuroscience.
O descoperire majoră explică de ce unele răni nu se vindecă niciodată
O proteină cerebrală considerată inactivă are, de fapt, un rol crucial
Trucul simplu prin care oricine poate face vaccinurile mai eficiente
Oamenii ar avea, de fapt, până la 33 de simțuri, indică o cercetare