Un gest banal, precum ridicarea de pe scaun, poate oferi informații despre forța musculară, echilibru, mobilitate și chiar despre anumite riscuri pentru sănătate. Testul „sit-to-stand” presupune să te ridici și să te așezi de câte ori poți în 30 de secunde și este folosit frecvent pentru evaluarea persoanelor în vârstă.
Testul poate fi făcut și acasă. Este nevoie de un scaun cu spătar drept, fără brațe, și de un cronometru. Persoana se așază în mijlocul scaunului, își încrucișează brațele și pune mâinile pe umerii opuși. La pornirea cronometrului, se ridică complet în picioare și revine în poziția șezut, repetând mișcarea timp de 30 de secunde.
Un rezultat mai slab poate indica un risc mai mare de căderi și poate oferi medicilor indicii despre starea generală de sănătate. Cercetările au asociat performanța redusă la acest test și cu rezultate mai slabe după intervenții chirurgicale sau tratamente pentru cancer.
Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), media pentru persoanele între 60 și 64 de ani este de 14 repetări pentru bărbați și 12 pentru femei. Între 65 și 69 de ani, valorile sunt 12 și, respectiv, 11 repetări, iar între 80 și 84 de ani, 10 pentru bărbați și nouă pentru femei. La 85-89 de ani, media este de opt repetări pentru ambele sexe. Aceste valori sunt orientative și nu țin cont de istoricul medical, intervenții recente sau accidentări.
Testul poate fi relevant și pentru persoanele mai tinere, deoarece măsoară în special forța și rezistența musculaturii picioarelor. Cercetări realizate pe mii de adulți au găsit, de asemenea, o legătură între rezultatele testului și capacitatea aerobă.
Un rezultat slab nu înseamnă însă că o persoană va avea neapărat probleme de sănătate sau că poate indica durata de viață. Este mai degrabă un semnal că ar putea fi utilă evaluarea unor factori precum forța, echilibrul și mobilitatea, notează BBC.
Cea mai simplă metodă este menținerea activității fizice. Pentru persoanele cu mobilitate redusă, exercițiile efectuate din șezut pot reprezenta un început. Ulterior, ridicarea de pe scaun de câteva ori pe oră, mersul prin casă, urcatul și coborâtul scărilor sau activități precum grădinăritul pot contribui la menținerea forței.
Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026
Ce ne dezvăluie anestezia generală despre creier și misterul conștiinței
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier