La 16 ani de la dezastrul petrolier Deepwater Horizon, viața din adâncurile Golfului Mexic nu dă semne de refacere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La 16 ani de la dezastrul petrolier Deepwater Horizon, ecosistemele din adâncurile Golfului Mexic nu prezintă semne de recuperare. Un studiu arată că populațiile unor specii marine au scăzut dramatic, iar cercetătorii nu știu dacă acestea își vor reveni vreodată.

În 2010, dezastrul petrolier Deepwater Horizon a provocat cea mai mare deversare de petrol din istoria oceanelor. Aproximativ 507 milioane de litri de țiței și 218 milioane de metri cubi de gaze au ajuns în Golful Mexic, în cele 87 de zile necesare pentru oprirea scurgerii.

O echipă condusă de oceanograful Tracey Sutton, de la Nova Southeastern University (SUA), a analizat organismele care trăiesc în apele adânci. Cercetătorii au colectat primele probe în 2011, apoi au continuat monitorizarea între 2015 și 2023, utilizând peste 2.000 de plase de colectare.

Ce s-a întâmplat cu natura în anii care au trecut de la dezastrul petrolier Deepwater Horizon?

Rezultatele indică o reducere cu 63,5% a populațiilor de pești, cu 62% a crustaceelor și cu 59,7% a cefalopodelor, în special calamari. Printre cele mai afectate organisme se numără krillul, cu o scădere de 72,8%, peștii-lanternă, cu 62,9%, și peștii din genul Cyclothone, cu 69%.

„Am observat acest declin major. Întrebarea era de ce. Am analizat toate variabilele naturale care l-ar fi putut explica, respectiv temperatura, disponibilitatea oxigenului și hrana. Niciuna nu a variat în concordanță cu declinul. Evenimentul care a făcut-o a fost deversarea de petrol”, a explicat Sutton.

Speciile afectate sunt esențiale pentru lanțurile trofice marine și pentru transportarea carbonului către adâncuri. Multe migrează zilnic sute de metri pe verticală, apropiindu-se de suprafață noaptea și revenind în adâncuri dimineața, explică ScienceAlert.

O transformare ecologică majoră

Consecințele ar putea afecta deja mamiferele marine. Cercetătorii au raportat observarea unor balene neobișnuit de slabe, în timp ce cașaloții par să își modifice deplasările în căutarea hranei.

Oamenii de știință consideră că deversarea petrolieră reprezintă cea mai probabilă explicație pentru aceste schimbări. La deteriorarea ecosistemului ar fi putut contribui și aproximativ 2,9 milioane de litri de dispersant chimic Corexit 9500A, utilizat pentru fragmentarea petrolului.

Atât țițeiul, cât și dispersantul sunt toxice pentru organismele marine, în special pentru zooplancton, aflat la baza lanțurilor trofice. Combinația celor două substanțe poate provoca efecte mai grave decât petrolul de unul singur.

„Descoperirile noastre sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece aceste specii sunt abundente, răspândite și, din punct de vedere istoric, nu ar fi fost considerate vulnerabile”, a declarat biologul marin Pedro Peres.

Autorii concluzionează că ecosistemul a suferit o transformare ecologică majoră, caracterizată printr-un declin brusc și persistent al faunei din adâncuri. Recuperarea rămâne incertă, iar efectele ar putea afecta întregul ecosistem marin.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Care este explicația fenomenului?

Test de cultură generală. Câți copaci există pe Pământ?

O specie complet nouă a fost descoperită în pădurea tropicală din Congo

Microplasticele ajung chiar și la 2.000 de metri sub suprafața oceanului, arată un nou studiu