O proteină din sânge a fost asociată cu tinitusul, ceea ce ar putea duce la o diagnosticare mai ușoară

O proteină din sânge a fost asociată cu tinitusul. Pentru milioane de oameni din întreaga lume care suferă de tinitus, liniștea nu există. Afecțiunea, estimată să afecteze aproximativ 15% din populația globului, provoacă percepția unor sunete persistente, precum țiuituri sau bâzâituri, care nu au o sursă externă.

O proteină din sânge a fost asociată cu tinitusul. Până acum, medicii nu au avut la dispoziție un test obiectiv sau un biomarker fiabil pentru diagnosticarea tinitusului. Identificarea afecțiunii s-a bazat exclusiv pe relatarea pacienților. Un nou studiu prezintă însă dovezi importante că o proteină numită prestină ar putea deveni un biomarker pentru această afecțiune.

Cercetătorii au analizat 82 de adulți, dintre care jumătate sufereau de tinitus. Analizele de sânge au arătat că persoanele afectate aveau concentrații de prestină cu aproximativ 50% mai mari decât participanții fără această problemă.

O proteină din sânge a fost asociată cu tinitusul: care este rolul prestinei?

Prestina este o proteină motorie prezentă în membranele celulelor ciliate externe din cohlee, unde contribuie la amplificarea sunetelor și la sensibilitatea auzului. Cercetările anterioare au asociat modificările nivelului acestei proteine cu expunerea la zgomot, înaintarea în vârstă și pierderea auzului. De asemenea, experimentele au arătat că nivelurile de prestină se modifică în urma traumatismelor auditive.

„Acum, măsurarea nivelului de prestină ne oferă un indiciu clinic despre gravitatea tinitusului”, a declarat Kourosh Parham, medic ORL la Universitatea din Connecticut (SUA).

Deși descoperirea consolidează legătura dintre prestină și tinitus, cercetătorii avertizează că studiul a fost unul observațional, realizat pe un grup relativ mic. Rezultatele nu demonstrează că nivelurile ridicate ale proteinei provoacă apariția afecțiunii. În plus, o analiză separată a preciziei diagnostice a arătat că prestina încă nu poate fi folosită în mod fiabil pentru identificarea tinitusului, scrie ScienceAlert.

Nu toate cazurile de tinitus sunt la fel

O posibilă explicație este că unii participanți sufereau de forme de tinitus care nu au legătură cu cohleea și, implicit, cu modificările nivelului de prestină.

Cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica rolul acestei proteine și pentru a stabili dacă poate fi utilizată în diagnosticarea și tratarea afecțiunii.

„Cercetarea noastră arată că prestina are potențialul de a deveni un biomarker pentru tinitus. Acesta este primul pas către dezvoltarea unor medicamente care să ajute la gestionarea afecțiunii”, a explicat Parham.

Studiul a fost publicat în revista Otolaryngology – Head and Neck Surgery.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință tocmai au descoperit ceva remarcabil în creierul uman

Lipsa luminii naturale ar putea crește riscul de demență, arată un nou studiu

Muzica poate influența gustul mâncării noastre, indică un nou studiu

Experiment cu rezultate promițătoare: O nouă injecție determină celulele grase să se autodistrugă