Cercetătorii sunt nevoiți să regândească evoluția noastră. Babuinii care cântăresc la fel de mult ca unele specii de hominizi timpurii sunt vânați de acvile în deșertul Sahara. Descoperirea îi determină pe oamenii de știință să reanalizeze evoluția strămoșilor noștri, sugerând că aceștia ar fi putut fi vulnerabili la atacurile păsărilor răpitoare pentru o perioadă mult mai îndelungată decât se credea.
Babuinii studiați fac parte dintr-o populație izolată de pe platoul Ennedi, în nord-estul statului Ciad. Adaptate la mediul arid, aceste primate trebuie să le facă față și atacurilor acvilelor negre (Aquila verreauxii).
Până acum, cercetătorii considerau că păsările răpitoare vânează doar primate de dimensiuni mici. Niciun caz de ucidere a unei primate cu o greutate mai mare de 13 kilograme nu fusese confirmat, motiv pentru care se presupunea că oamenii și strămoșii lor nu au fost expuși la atacuri aeriene în ultimii 2,5 milioane de ani.
Cercetătorii sunt nevoiți să regândească evoluția noastră. O echipă internațională a descoperit însă pe platoul Ennedi cranii și oase de babuini cu urme caracteristice atacurilor acvilelor: perforații provocate de gheare pe cranii și zgârieturi pe oasele umerilor. Aceste semne au fost identificate pe rămășițele a nouă masculi adulți, care ar fi cântărit peste 26 de kilograme.
Dimensiunile acestor babuini sunt comparabile cu cele ale unor specii de hominizi, ceea ce sugerează că și strămoșii oamenilor ar fi putut reprezenta prada păsărilor răpitoare.
„A fost o expediție extraordinară, un vis devenit realitate pentru orice primatolog!”, a declarat profesoara Catherine Hobaiter, de la Universitatea St Andrews (Scoția). Cercetătoarea a povestit că echipa a observat păsările în timpul expediției, dar nu și-a imaginat că acestea ar putea vâna babuinii. Suspiciunile au apărut după descoperirea primului craniu perforat, urmată de alte exemplare similare.
Deși cercetătorii nu exclud complet posibilitatea ca urmele să fi fost provocate în timpul consumării unor animale deja moarte, adâncimea perforațiilor sugerează atacuri fatale, scrie IFL Science.
Primatele moderne se apără de acvile atacându-le în grup, încercând astfel să le alunge. Masculii adulți de babuin participă în mod special la aceste confruntări. Descoperirea sugerează că strămoșii oamenilor ar fi putut dezvolta strategii similare, influențând evoluția comunicării și cooperării în grup.
De asemenea, primatele moderne expuse atacurilor tind să se deplaseze în grupuri numeroase, alături de alte specii de primate. Este posibil ca și hominizii timpurii să fi procedat la fel, beneficiind de protecția oferită de asemenea asocieri. Înainte de această cercetare, s-a presupus că acest lucru însemna o competiție mai intensă între specii, însă este posibil să fi existat un avantaj de natură cooperativă în cadrul acestor grupuri dinamice.
„Babuinii sunt printre cele mai bine studiate maimuțe din Africa, dar primele noastre observații de pe platoul Ennedi au răsturnat numeroase idei despre comportamentul lor, de la alimentație până la viața socială. Abia aștept să văd ce alte ‘reguli’ vor încălca în continuare!”, a adăugat Hobaiter.
Studiul a fost publicat în revista American Journal of Biological Anthropology.
Când a avut loc cel mai vechi naufragiu din lume? Arheologii cred că tocmai l-au descoperit
Cercetătorii au descoperit fosila care rescrie istoria amfibienilor
Oamenii de știință au descoperit osul unui strămoș uman misterios, într-o peșteră din China