Limba greaca veche si Grecia antica

Grecia Antica nu este un simplu episod al istoriei civilizatiei europene si omenesti, ci un spatiu primordial, pe care trebuie sa il recuperam in fiecare generatie din nou. Omul grec — „tipul de om cel mai inzestrat pina acum”, dupa cum scrie Nietzsche undeva — a stiut sa dea glas umanitatii sale si sa-si configureze prin limba si gandire raportul cu divinul, cu natura, cu tot ceea ce este. Astfel s-au nascut in Grecia poezia epica si lirica, tragedia, filozofia, cunoasterea de dragul cunoasterii. in acest sens, limba greaca, care a facut cu putinta aparitia acestor opere, nu e o limba oarecare, ci una care a invatat ea insasi — gratie spiritului eminamente aventuros al vorbitorilor ei — sa creasca si sa se imbogateasca nelimitat de-a lungul a mai bine de trei mii de ani. Prezentul curs isi propune sa-i introduca pe ascultatori in spiritul limbii grecesti si sa-i faca sa simta atat puterea cat si fluiditatea ei, asadar capacitatea de a cuprinde atat individualul ultim cat si abstractiunile cele mai inalte.

Temele celor zece intalniri saptamanale:

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

1. Raspandirea limbii grecesti atat in spatiu cat si in timp. Alfabetul grec, transcrierea cu litere latine, mostre de lectura din Homer, Hesiod, Sappho, Pindar, tragici (Eschil, Sofocle, Euripide), Herodot, Tucidide, Platon, Noul Testament. Prezenta cuvintelor grecesti in limba romana
2. Particularitatile limbii grecesti: substantivul si flexiunea lui (articolul, genul), inventarea de noi cuvinte prin compozitie si derivatie (sufixe substantivale), verbul (diateze, moduri, aspecte temporale), rolul particulelor in fraza, imagini – comparatii – metafore
3. Lectura si comentariu ale unor pasaje din Homer, Iliada si Odiseea
4. Hesiod, Teogonia
5. Sappho, Poeme
6. Pindar, intaia oda pythica
7. Sofocle, Oedip Rege
8. Platon, Politeia (cartea a VII-a, „mitul pesterii”)
9. Aristotel, Etica nicomahica (cap. X, „Despre placere”)
10. Noul Testament, Evanghelia dupa Ioan

Bogdan Minca este asistent la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Bucuresti, Catedra de istorie a filozofiei si filozofia culturii. A absolvit Facultatea de filozofie, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de filozofie si facultatea de limbi clasice (sectia de limba greaca), Universitatea din Freiburg i. Br., Germania. Are studii de doctorat incheiate cu o teza privitoare la Aristotel si Heidegger. Membru fondator al Societatii Romane de Fenomenologie si membru al redactiei revistei “Studia Phaenomenologica”, publicatie a Societatii romane de Fenomenologie. Fellow al New Europe College, Bucuresti.