Home » D:News » Promenada pe Podul Mogosoaiei

Promenada pe Podul Mogosoaiei

Promenada pe Podul Mogosoaiei
Publicat: 10.11.2009
Fundatia Calea Victoriei va invita simbata 21 noiembrie, de la 11:00, la o plimbare de toamna cu poveste, pe cea mai celebra strada din Bucuresti. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureştilor. Ea a devenit în cursul secolului al XIX-lea un Corso al oraşului modern, cu magazine de lux, cafenele, palate somptuoase, teatre de varieteu, muzee, cazinouri, hoteluri, restaurante, cofetării, reprezentanţe ale unor firme şi bănci, mai rar parcuri şi locuinţe particulare.

Calea Victoriei a mai însemnat reşedinţa regilor României,
astăzi Muzeul Naţional de Artă alături de instituţii publice de
prim rang, ridicate după 1860 precum Fundaţia Culturală Regele
Carol I (astăzi Biblioteca Centrală Universitară) şi Ateneul
Român.

A fost insa un vechi drum comercial în evul mediu. Potrivit
legendei, la capătul sudic al drumului îşi avea reşedinţa familia
boierului Mogoş, care se folosea de acest drum pentru a ajunge la
întinsul său domeniu din afara oraşului, care-i poartă numele şi
astăzi: Mogoşoaia. Acest lucru se întâmpla în secolul al XVII-lea.
Către finalul acestui secol, domeniul familei Mogoş intră, prin
căsătorie, în posesia principelui Constantin Brâncoveanu. Palatul
de la Mogoşoaia, pe care Brâncoveanu l-a ridicat în timpul domniei
sale (1688-1714), a fost reşedinţa de vară a principelui şi a fost
conectat cu Bucureştiul prin podul Mogoşoaiei, amenajat cu acest
prilej. De fapt indreptat caci era foarte sinuos si ocoloea intinse
curti boieresti.

De la această reşedinţă principară, demult pierdută, s-a aflat
locul numit „Capul Podului Mogoşoaiei”. Aici se află astăzi
ansamblul numit „Blocul Gioconda” ridicat în preajma primului
război mondial pentru a fi Senatul României şi finalizat după
marele război ca ansamblu de locuinţe. Acesta este punctul de
plecare al promenadei noastre, de la Piata Senatului la Piata
Regala. Vom incerca sa reconstituim povestea caselor, locurilor si
a oamenilor care le-au animat odinioara.

Adrian Majuru este cercetator la Muzeul Municipiului Bucuresti
si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Este autorul mai mulor
carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul mahalalelor sau
periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si Bucuresti.
Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural Roman, 2008). In
sfera preocuparilor sale se afla si zona de underground urban.
Intre alte titluri publicate, amintim aici selectiv Copilaria la
romani (Compania, 2006), Familia Minovici – univers spiritual
(Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in ilustratii si 101
texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent, coordoneaza seriile
„Antropologia urbana” si „Periferii nocturne” la Editura Paralela
45.

Intilnire: Palatul Postelor (Muzeul National de Istoriei), ora
11:00
Taxa participare: 30 ron -adulti/ 25 ron – elevi, studenti
Data: 21 nov – Inscrieri la [email protected]

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion