Geniul si nebunia

Creativitatea poate fi definita ca acea capacitate de a produce
ceva nou si semnificativ in acelasi timp, adica opus banalitatii
sau simplei bizarerii. Pentru evaluarea diferentelor individuale in
ceea ce priveste creativitatea, oamenii de stiinta recurg la teste
de gandire divergenta, in care subiectii trebuie sa gaseasca
raspunsuri logice noi la situatiile problematice propuse.
Creativitatea apare de altfel corelata anumitor trasaturi de
personalitate, precum deschiderea fata de noi experiente; in plus,
s-a mai observat si ca oamenii foarte creativi fac parte de cele
mai multe ori din familii cu istoric de boli psihice.

Mecanismele cerebrale responsabile cu aceasta corelatie intre
geniu si nebunie au ramas pana acum nelamurite,
dar studiul realizat de cercetatorii suedezi de la Karolinska
Institutet incepe sa le clarifice. „Studiind creierul si in mod
deosebit receptorii D2, am demonstrat ca sistemul dopaminergic al
persoanelor sanatoase si deosebit de creative are unele asemanari
cu cel al bolnavilor de schizofrenie”, a comentat seful echipei de
cercetare, Fredrik Ullén.

• Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi

Studiul a aratat ca persoanele foaret creative care au rezultate
bune la teste de gandire divergenta au si o densitate scazuta de
receptori D2 in talamus fata de persoanele mai putin creative; si
este cunoscut si faptul ca schizofrenicii au o densitate scazuta de
receptori D2 tocmai in aceasta regiune cerebrala, ceea ce sugereaza
un soi de legatura intre creativitate si schizofrenie.
Talamusul desfasoara o functie analoaga celei a unui releu, de
filtrare a informatiei inainte ca aceasta sa ajunga la ariile
cortexului, responsabile printre altele cu cognitia si
rationamentul.

Sursa: Le Scienze

CITESTE SI:

• 
  Un baietel de 6 ani, mai inteligent decat Einstein
• 
  Einstein si Newton erau autisti?
• 
  Pianista oarba, in varsta de 5 ani – viitorul Mozart ?