Furnicile cu fundul mare, un deliciu culinar pentru columbieni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cunoscute în spaniolă sub numele de „hormigas culonas„,
aceste insecte maro, de mărimea unui gândac sunt coapte, sărate şi
mâncate la fel ca alunele. Considerate o delicatesă,
furnicile pot valora de zece ori mai mult decât cea mai faimoasă
cafea columbiană.

În cadrul departamentului Santender din nordul ţării, singurul
departament din Columbia unde acestea trăiesc, furnicile cu fund
mare sunt utilizate ca topping de pizza. Un bucătar-şef serveşte
muşchi de vită şi cotlete de porc stropite cu sos de furnică.

Noţiunea de a mânca furnici poate declanşa un o reacţie de vomă
din cauza reflexului faringeal, aşa că persoanele care mănâncă
pentru prima dată furnici sunt sfătuite să se concentreze mai mult
pe gustul lor asemănător cu cel al nucilor şi pe textura ca de
popcorn.

„Cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi doreşti să mănânci mai
mult” susţine fermierul Miguel Angel Paez în vârstă de 25 de
ani.

Columbienii nu sunt singurii care mănâncă insecte. Multe naţiuni
din America Latină şi Asia consumă greierii, lăcustele şi
gărgăriţele de palmier, insecte care sunt bogate în proteine şi
vitamine. Naţiunile Unite au în plan susţinerea unei conferinţe
pentru a promova colectarea şi recoltarea insectelor comestibile, o
alternativă ecologică a creşterii animalelor.

Furnicile cu fund mare din Columbia sunt o specie de furnici
înaripate, înzestrate cu cleşti pentru frunze şi care sunt
împărţite în caste. În luna martie, aprilie şi mai, perioadă în
care ploile înmoaie solul, indivizii sexuaţi ies din pământ şi
zboară spre soare pentru a-şi găsi pereche.

Grupurile indigene şi cele care locuiesc în apropierea regiunii
Santander mănâncă furnici de sute de ani. „O mare parte a
oamenilor consideră că mâncatul insectelor este scârbos, dar aici,
în Santander, măncatul furnicilor este ceva ce se învaţă încă din
copilărie” a declarat Jorge Diaz, deţinător al
restaurantului Color de Hormiga, specializat în prepararea
felurilor de mâncare cu furnici.

„Furnicile sunt pentru noi asemeni caviarului”
a continuat acesta. Asocierea aceasta nu este una exagerată,
deoarece femelele furnici sunt umplute cu ouă – de acolo vine şi
denumirea stranie de „furnici cu fundul mare” – , şi sunt cele pe
care oamenii încercă să le prindă şi să le pregătească pentru
consum.

Nu este uşor o muncă uşoară de a le prinde. Este nevoie de cizme
de cauciuc pentru protecţie, oamenii trebuie să lucreze rapid,
deoarece furnicile soldat au sarcina de a proteja regina şi astfel
provoacă muşcături dureroase.

„Poţi câştiga bani buni din vânzarea câtorva kilograme de
furnici după o zi de muncă” a afirmat Edgar Vargas, un bărbat în
vârstă de 27 de ani care se ocupă de colectarea furnicilor.

Furnicile trebuie să fie ţinute ori îngheţate, ori în viaţă,
până în momentul în care vor fi gătite. În cazul în care nu este
respectată această condiţie, furnicile vor avea un gust mai
amar.

Carlos Valluna, un cunoscut cumpărător, a descris procesul prin
care trec furnicile până ajung să fie mâncate. După ce cumpără
câteva kilograme de furnici, acesta le transferă într-o pungă cu
găuri mici pe care o aşează deasupra maşinii pentru a le oferi aer
proaspăt până ajunge acasă.

Odată ajung în curtea lui, Valluna aruncă furnicile vii într-o
tigaie de aluminiu ce se află deasupra unui foc şi le amestecă cu o
lingură de lemn. După ce acestea se sfărâmă, mirosul de furnici
prăjite se întinde pe tot teritoriul şi aduce mulţi curioşi ce vor
să încerce mostre gratuite.

Următorul pas este de a vântura furnicile prăjite pentru a
înlătura aripile şi picioarele detaşate. Insectele sunt apoi uscate
şi fierte în apă cu sare, după care sunt aşezate pe un prosop
pentru a se răci. După terminarea procesului de preparare, sunt
ambalate în cutii de plastic şi sunt livrate către magazine.

În afara sezonului, proprietarii de restaurante plătesc până la
40 de dolari pentru un kilogram de insecte.

Sursa:
Global Post