Cutremurul devastator din Japonia a fost anunţat de schimbări atmosferice!

Studiul nu a fost încă publicat într-un jurnal academic, dar ar
putea ajuta la formarea unui sistem de prezicere a următoarelor
cutremure, susţine Dimitar Ouzounov, profesor la Universitatea
Chapman din California.

Ideea care propune cercetarea cerului pentru a prezice
cutremurele se numeşte „mecanismul de cuplare al litosferei,
atmosferei şi ionosferei” şi presupune ca înaintea declanşării unui
cutremur, falia afectată va începe să emită mai multe gaze, printre
care mai ales radonul, un gaz incolor şi inodor. Odată ajuns în
partea superioară a atmosferei, în ionosferă, gazul desparte
moleculele de aer de electronii lor, împărţindu-le în particule
încărcate negativ (electroni liberi) şi particule încărcate
pozitiv. Aceste particule, numite ioni, atrag apa condensată
într-un proces care elibereaza caldură şi care poate fi observat de
cercetători sub forma unor radiaţii infraroşii.

• Ce au vorbit Donald Trump și Vladimir Putin la telefon?
• Program open-source de la Microsoft pentru integrarea chatboților pe site-urile web

Utilizând datele eliberate de satelit, Ouzounov şi
colegii săi au observat starea atmosferei din zilele de dinaintea
cutremurului din Japonia şi au descoperit că nivelul concentraţiei
de electroni din ionosferă a crescut în acele zile, iar acelaşi
lucru s-a întâmplat şi cu radiaţiile infraroşii, ziua de 8 martie
fiind cea mai atipică.

Cercetătorii au adunat date despre mai bine de 100 de cutremure
din Asia şi Taiwan şi au găsit corelaţii similare pentru cutremure
cu magnitudine mai mare de 5.5 şi adâncimi mai mici de 50 km.
Echipa urmăreşte acum să mobilizeze cercetători din întreaga lume
pentru a se implica în monitorizarea atmosferei, având în vedere că
procesul este unul anevoios, ce trebuie abordat la nivel
mondial.

Cu toate acestea, eficacitatea unei astfel de monitorizări este
departe de a fi garantată. Nimeni nu a prezis vreodată un cutremur
bazându-se pe date atmosferice, iar în plus, toate celelelte
corelări, precum cea dintre cutremure şi comportamentul animalelor,
au dat greş.

Deşi Dimitar Ouzounov este optimist, mulţi cercetători sunt
sceptici având în vedere că până acum, toate studiile legate de
prezicerea cutremurelor au eşuat, iar procesul este unul de lungă
durată, necesitând multă cercetare.

Sursa:
LiveScience