Home » D:News » Balenele îşi pot regla simţul auzului

Balenele îşi pot regla simţul auzului

Balenele îşi pot regla simţul auzului
Publicat: 20.05.2012
Pentru majoritatea speciilor de cetacee, lumea înconjurătoare este definită de sunete. Aceste mamifere acvatice vânează şi se deplasează bazându-se în mare parte pe simţul auzului. Pornind de la aceste adaptări ale cetaceelor, o echipă de cercetători a descoperit că unele specii de delfini şi balene pot chiar să-şi regleze auzu în funcţie de circumstanţe.

Cercetătorii din cadrul Universităţii din Hawaii, alături de cei ai Academiei de Ştiinţe din Rusia, au descoperit, încă de acum 5 ani, că o femelă din specia falselor balene ucigaşe (Pseudorca crassidens), denumită Kina, este capabilă să-şi regleze auzul după dorinţă. Spre surprinderea cercetătorilor, Kina poate să-şi controleze nivelul acuitaţii auditive.

Falsele balene ucigaşe aparţin unui grup de cetacee numite odontocete (cetacee cu dinţi) care mai include orcile – adevăratele balene ucigase – delfinii şi caşaloţii. Aceste mamifere marine vânează folosindu-se de ecolocaţie, o adaptare specială prin care cetaceele emit sunete de diferite frecvenţe şi descifrează ulterior ecoul sunetelor care se lovesc de obstacole, fiind astfel capabile să se deplaseze cu exactitate chiar în întunericul apelor de mare adâncime.

„Întregul cap al Kinei funcţionează precum o ureche. Există numeroase căi prin care sunetele ajung la urechile sale interne. Sunetele puternice provoacă vibraţii mari în creierul cetaceelor, iar cele slabe, vibraţii de mică amploare”, declară profesorul Paul Nachtigall.

Cercetătorii au plasat senzori pe trupul balenei, pentru a măsura activitatea electrică a creierului Kinei, şi au constat, cu surprindere, că aceasta putea să îşi blocheze singură simţul auzului, atunci când anticipa producerea unui sunet puternic, deranjant.

Apoi au trimis un ton neutru, urmat de un puls de 5 secunde care a atins valoarea de 170 decibeli, echivalentă cu intensitatea zgomotului unei puşti care trage un cartuş la o distanţă de un metru. În timpul experimentelor, Kina a învăţat, treptat, că sunetul neutru era urmat de un sunet mult mai puternic. Balena nu şi-a modificat capacitatea auditivă la auzul sunetului neutru de mică intensitate, dar după producerea lui, ştiind că urmează sunetul de 170 decibeli, îşi reducea acuitatea auditivă, pentru a nu auzi acel sunet foarte puternic, supărător pentru auz.

Cercetătorii au emis ipoteza că, probabil, cetaceele şi-au dezvoltat acestă adaptare pentru a-şi proteja auzul de anumite sunete foarte intense din mediul marin, inclusiv de cele emise de ele însele, ce pot atinge intensităţi de 230 decibeli; imediat după producerea acestora, cetaceele care vânează prin ecolocaţie trebuie să asculte ecoul, mult mai slab, al sunetului emis, ceea ce impune ajustarea permanentă a percepţiei auditive.

Sursa: BBC News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?