Home » D:News » Elefanţii – marii duşmani ai pădurilor Africii? (VIDEO)

Elefanţii – marii duşmani ai pădurilor Africii? (VIDEO)

Elefanţii – marii duşmani ai pădurilor Africii? (VIDEO)
Publicat: 08.08.2012
Pe baza unor imagini aeriene şi cercetări la sol, cercetătorii sud-africani susţin că în zonele unde trăiesc elefanţi, se înregistrează o rată a distrugerii copacilor de şase ori mai mare, comparativ cu zonele unde nu trăiesc aceste mamifere.

De-a lungul timpului, cei de la conducerea rezervaţiilor şi parcurilor naţionale africane unde elefanţii distrug pădurea au încercat să rezolve problema prin relocarea directă sau indirectă a populaţiei excedentare de elefanţi.

Conform estimărilor de pe teren, elefanţii africani preferă copacii cu înălţimi cuprinse între 5-10 metri.

Un elefant adult poate doborî un astfel de arbore în câteva secunde, pentru a consuma ulterior fructele şi frunzele aflate pe ramurile dinspre vârf, la care nu avea acces altfel. Descoperirea cercetătorilor sud-africani ridică o problemă deopotrivă delicată: copacii oferă hrană, adăpost, umbră şi alte avantaje pentru multe alte specii de animale din ecosistemele africane, dar, pe de altă parte, distrugând copacii, elefanţii fac în mod natural tot ce trebuie pentru a supravieţui.

Pierderile de arbori au fost documentate în savanele din celebrul Parc Naţional Kruger din Africa de Sud. Pe viitor, datele obţinute vor ajuta cercetătorii să estimeze impactul populaţiilor de elefanţi asupra ecosistemului forestier.
Imaginile tridimensionale de ultimă generaţie au fost obţinute cu ajutorul unor lasere montate pe aripa fixă a unui aparat de tip Carnegie Airborne Observatory.

„Studiile anterioare de teren ne-au adus informaţii pertinente asupra elefanţilor, care au ajuns un factor-cheie în ecuaţia pierderilor de copaci, dar cartografierea 3D a fost singura metodă cu ajutorul căreia am reuşit să înţelegem impactul elefanţilor asupra unui teritoriu vast din savană”, declară conducătorul studiului, profesorul Greg Asner din cadrul Departmentului de Ecologie Globală al Institutului de Ştiinţă Carnegie.

„Hărţile noastre arată cum elefanţii distrug arborii de înălţime medie. Populaţiile de elefanţi care s-au specializat în acest mod de hrănire au un impact considerabi în ecosistem, inclusiv asupra cantităţilor de carbon absorbite de arbori din atmosferă”, continuă dr. Asner.

Timp de ani de zile, cercetătorii din cadrul parcului s-au întrebat ce se întâmplă cu vegetaţia şi arborii. Ei ştiau că elefanţii sunt mari consumatori de vegetaţie, dar considerau că erbivorele mici (precum iepurii) sau incendiile de vegetaţie sunt principalii factori care ajută la regenerarea vegetaţiei. Unele zone din parc au fost închise pentru toate erbivorele mai mari decât un iepure, iar alte zone au fost deschise tuturor erbivorelor cu excepţia elefanţilor. Pe baza acestor experimente, cercetătorii au reuşit să compare ce se întâmplă cu arborii din zonele de parc cu şi fără elefanţi. Au descoperit aşadar că aproximativ 9% din cadrul tuturor speciilor de arbori studiateau scăzut în înălţime într-un interval de timp de doi ani. Multe pierderi de arbori au fost înregistrate în zonele joase, cu soluri umede şi bogate în nutrienţi, care favorizează creşterea arborilor preferaţi de elefanţi.

„Deoarece acum ştim că elefanţii au un impact semnificativ în ecosistemele vulnerabile, managerii rezervaţiilor trebuie să ia măsuri specifice şi să acţioneze ca atare”, susţine şi Danie Pienaar, conducător al cercetărilor ştiinţifice din cadrul South African National Parks.

Sursa: Discovery News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem