Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia ”readuce la viaţă” zece personalităţi marcante ale istoriei Marii Uniri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a câştigat proiectul ”Ţinutele istoriei VI. Personalităţile Unirii”, depus la Administraţia Fondului Cultural Naţional şi a primit finanţare de peste 43.000 de lei pentru a achiziţiona costumaţia necesară pentru zece personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, scrie Mediafax.

Cele zece personalităţi ale Unirii, care au fost ”readuse la viaţă”, sunt Iuliu Maniu, Gheroghe Pop de Basesti, Vasile Goldis, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazar, Elena Pop, Samoila Marza. Acestea au fost prezentate, miercuri, la Sala Unirii din Alba Iulia.

• Cum a transformat Iron Maiden heavy metalul într-o lecție de istorie și literatură
• În urmă cu peste șase decenii se stingea un ilustru psiholog: „Arată-mi un om sănătos şi…

Istoricul Muzeului Naţional al Unirii, Tudor Roşu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că se doreşte mărirea efectivului de personalităţi ale Marii Unirii, astfel încât, la 100 de ani de la Marea Unire să poată fi reconstituită parţial ziua de 1 Decembrie 1918, inclusiv prin discursuri şi şedinţe.

”Proiectul câştigat este dedicat personalităţilor Unirii. Sunt 10 personalităţi care au fost readuse la viaţă, dar scopul este să mărim efectivele cât se poate de mult până la 1 Decembrie 2018. La aceste personalităţi sperăm că se vor adăuga şi altele, oameni care sunt, poate, la fel de importanţi, dar atât au fost posibilităţile momentan. Asta a prevăzut proiectul Administraţiei Fondului Cultural Naţional pe care l-am câştigat anul acesta. Urmează să mărim efectivele, la 1 Decembrie 2018 vom atinge efectivul maxim şi vom încerca, în Sala Unirii, să reconstituim cât mai amplu ceea ce s-a petrecut la 1 Decembrie 1918. E vorba de şedinţa Adunării Naţionale din Sala Unirii, dar şi alte momente”, a spus Tudor Roşu.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar, denumită ulterior Sala Unirii, s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Sala Unirii din Alba Iulia a fost aleasă să găzduiască Marea Adunare Naţională deoarece era cea mai mare clădire din Alba Iulia la acea vreme, potrivită pentru un astfel de eveniment. Construcţia este una impunătoare, fiind înconjurată de peste 20 de busturi ale unor personalităţi care au avut implicare directă în Unire, între care Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Goldiş sau Iosif Jumanca.

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a reînfiinţat, din diverse surse de finanţare, mai multe trupe, între care: Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum (romanii), Lupii Apoulonului (dacii), Ludus Apulensis (gladiatorii), Magna Nemesis (dansatoarele), personajele istorice (Horea, Avram Iancu, Mihai Viteazul etc.), dar şi Garda Naţională de la Alba Iulia sau Legiunea Română de la Alba Iulia (formaţiune care a organizat în 1918 Marea Adunare Naţională şi a asigurat paza municipiului).