„Kiseleff nr. 1”, expoziţie despre Muzeul Antipa

Expoziţia propune o călătorie în timp spre atracţiile care au marcat existenţa edificiului inaugurat pe 24 mai 1908, în prezenţa regelui Carol I, a principelui Ferdinand şi a principesei Maria. Era prima construcţie din regatul României ridicată special pentru a fi muzeu.

 

Fotografii, documente, dar şi obiecte vor face legătura cu diferitele momente prin care a trecut clădirea muzeului în cei 110 ani de existenţă. Una dintre himerele originale care ornau cornişa muzeului, dar şi o reconstituire a grupului alegoric „Ştiinţa Zoologiei” se numără printre atracţiile expoziţiei ce va putea fi vizitată până la data de 14 octombrie.

 

„În timpul lucrărilor, Spiru Haret îi sugerează lui Grigore Antipa ca frontonul clădirii să fie decorat cu un grup statuar care să reprezinte ştiinţa. Lucrarea avea să fie încredinţată sculptorului Dimitrie Paciurea şi, doi ani mai târziu, grupul alegoric numit Ştiinţa Zoologiei împodobea frontonul clădirii, în timp ce, deasupra sa, un vultur majestuos scruta orizonturile ajutat de două himere care flancau lateralele edificiului. Cutremurul din noiembrie 1940 a dislocat frumoasa alegorie a lui Paciurea, astfel încât a fost nevoie să se decidă demontarea sculpturii care ameninţa să cadă şi să pună astfel în pericol viaţa vizitatorilor. Astăzi, doar fotografiile vechi ale clădirii ne mai amintesc de remarcabila operă de artă”, explică reprezentanţii muzeului.

 

Vernisajul este programat joi, începând cu ora 18.00 la sediul Muzeului din Şoseaua Kiseleff nr. 1, în prezenţa lui Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a consilierului prezidenţial Sergiu Nistor, precum şi a lui Ioan Opriş.

 

Înainte să aibă acest sediu, muzeul a cunoscut o adevărată aventură a spaţiilor ocupate. Întemeiat în 1834, Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi a fost adăpostit iniţial în clădirea Colegiului Sfântul Sava. Grigore Antipa a fost numit la conducerea Secţiei de Zoologie a Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi în anul 1893, pe când exponatele erau găzduite în aripa dreaptă a Palatului Universităţii din Bucureşti. Colecţiile de zoologie au fost mutate într-o casă închiriată de statul român pe stada Polonă nr. 19.

 

Cele 10 săli dedicate muzeului au devenit o atracţie pentru publicul bucureştean ca urmare a unui program de expediţii şi donaţii gândit de Antipa. În memoriul pe care directorul îl adresa în 1903 Regelui Carol I şi primului ministru Dimitrie Sturdza, directorul muzeului solicita ridicarea unui edificiu special pentru a instala colecţiile adunate într-un Muzeu de Istorie Naturală cu toate secţiile care-i aparţin şi demn de Capitala Ţării.

 

Guvernul acelor vremuri a alocat suma de 350.000 lei pentru construirea muzeului. Inginerul Mihail Roco a realizat proiectul noii clădiri pentru ca faţadele să fie concepute de arhitectul Grigore Cerkez.

 

„Acest institut va fi o mare valoare pentru cultura poporului şi pentru învăţământul superior… În acest muzeu, pe lângă cultura ştiinţei se face şi cultura naţională”, sunt cuvintele rostite de regele Carol I la inaugurarea noii clădiri din Şoseaua Kiseleff nr. 1, devenită simbol al zoologiei şi muzeografiei de istorie naturală, al oraşului care de 110 ani creşte în jurul său, se arată în textul oferit de organizatori.