Test de cultură generală. Ce reprezintă inițialele din numele scriitorului J.R.R. Tolkien?

Fie că ești un fan înfocat al seriei Stăpânul Inelelor sau abia descoperi lumea Hobbiților și a Elfilor, iată câteva informații interesante despre creatorul lor. Și dacă tot suntem aici, iată și ce reprezintă inițialele din numele scriitorului J.R.R. Tolkien.

La fel ca James Joyce și Dr. Seuss, J.R.R. Tolkien, autorul epopeei Stăpânul inelelor, are o zi anuală dedicată delectării cu cărțile sale.

• Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai…

Înființată de Societatea Tolkien în 2003, Ziua Lecturii Tolkien are loc în fiecare an pe 25 martie, data care marchează căderea teribilului Lord Întunecat, Sauron (cel care este, de fapt, Stăpânul Inelelor).

Înainte de a reciti sau revedea pasajele tale preferate din Tolkien, să aflăm mai multe despre scriitorul, savantul, lingvistul și vizionarul din spatele fenomenului. Și să aflăm și de la ce vin inițialele din numele scriitorului J.R.R. Tolkien.

Înainte asta: conform legendelor, numele de familie Tolkien este înrădăcinat într-un cuvânt german, Toll-kühn, tradus aproximativ prin „curaj prostesc” sau „stupid într-un mod inteligent”.

Ce înseamnă inițialele din numele scriitorului J.R.R. Tolkien și ce origini are autorul?

John Ronald Reuel Tolkien a venit pe lume pe 3 ianuarie 1892. S-a născut în Africa de Sud, unde părinții săi se mutaseră din Anglia când tatăl său, Arthur Reuel Tolkien, a primit o promovare de la funcționar de bancă la manager.

Când Ronald (cum îi spuneau autorului familia și prietenii) avea patru ani, tatăl său a murit. La scurt timp, s-a întors în Anglia împreună cu mama sa, Mabel Tolkien (născută Suffield) și cu fratele mai mic, Hilary.

Familia trăia destul de confortabil, în ceea ce ar putea fi descris drept sărăcie elegantă. În 1900, Mabel s-a convertit la catolicism. Patru ani mai târziu, ea a murit de diabet (o boală fatală în acele zile pre-insulina), încredințând îngrijirea, educația și bunăstarea spirituală a celor doi fii orfani ai săi preotului ei paroh, părintele jumătate spaniol și jumătate galez Francis Morgan.

O mare pasiune pentru lingvistică

Chiar și ca preadolescent la internat, Tolkien și-a demonstrat talentele remarcabile ca lingvist. Dincolo de faptul că stăpânea limbile latină și greacă, avea cunoștințe practice de spaniolă, galeză, franceză, germană, finlandeză și gotică (o limbă est-germanică dispărută) și deja inventa limbaje proprii pentru distracție, povestește Audible.

La scurt timp după absolvire, în 1915, a luat o pauză de la studii pentru a se înrola ca sublocotenent în Primul Război Mondial. După Armistițiul de la Compiègne, a făcut parte pentru scurt timp din personalul The Oxford English Dictionary, apoi s-a întors la Oxford, obținând diploma de master în 1919.

În anul următor, și-a lansat cariera în mediul academic la Universitatea din Leeds. În 1925, a obținut o poziție la Oxford, unde a predat până la pensionare, în 1959.

În tot acest timp, de-a lungul studiilor, a serviciului militar, a perioadei de lexicograf și pe parcursul deceniilor cât a fost profesor, Tolkien a continuat să se distreze inventând limbi și scriind povești fantastice. Unele erau întunecate și triste, plasate într-o lume elaborată a propriei sale creații, în timp ce altele erau mai luminoase și adesea pline de umor.

Despre creația lui J.R.R. Tolkien, pe scurt

Tolkien a început să scrie „Hobbitul” la vârsta de 38 de ani, reușind să termine cartea și să o publice abia 7 ani mai târziu. Prima ediție conținea ilustrații realizate chiar de către autor.

Autorul a creat două limbi și 15 dialecte diferite pentru elfi, alături de limbile vorbite de celelalte specii de personaje; el a creat, de asemenea, alfabetele cu care sunt scrise aceste limbi.

Vă recomandăm să citiți și:

„Stăpânul Inelelor”, fantastica trilogie care nu dezamăgește niciodată

Test de cultură generală. Care este cel mai bine vândut roman din toate timpurile?

„În căutarea timpului pierdut”, al lui Marcel Proust, ar putea fi cel mai bun roman al secolului XX

În urmă cu 14 ani se stingea din viaţă fondatorul letrismului