Alfred Russel Wallace, rivalul și în același timp prieten al lui Charles Darwin

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alfred Russel Wallace (1823-1913), personalitate cu talente multiple – explorator britanic, colecționar, naturalist, geograf, antropolog și comentator politic – a fost cunoscut în special pentru teoria revoluționară a evoluției prin selecție naturală, independentă de teoria lui Charles Darwin. Confrom lui Wallace, în natură există o luptă constantă pentru existență și doar indivizii cu trăsături favorabile supraviețuiesc și se reproduc într-un mediu dat.

Wallace și-a început călătoriile prin Arhipelagul Malay – în prezent Malaezia și Indonezia – în 1854.

„În timp ce contribuțiile popoarelor indigene și ale celor înrobiți la istoria naturală au fost adesea trecute cu vederea în cărțile de istorie, în mod neobișnuit pentru această perioadă, Wallace și-a recunoscut ghidul local, un adolescent malaezian pe nume Ali. Wallace a scris despre intercațiunea dintre ei în biografia sa, menționând despre eforturile lor de colectare a informațiilor, cât și despre modul în care s-au sprijinit reciproc”.

În decurs de opt ani, Wallace a acumulat un număr uimitor de 125.660 de specimene, inclusiv peste 5.000 de specii noi pentru știința occidentală, observând un model izbitor în distribuția animalelor în jurul arhipelagului și propunând o linie imaginară care să împartă regiunea în două părți.

Cunoscută mai târziu sub numele de Linia lui Wallace, scrie www.nhm.ac.uk, aceasta a marcat granița dintre viața animală din regiunea australiană și cea din Asia. La întoarcerea acasă, Wallace a publicat o carte de călătorie, Arhipelagul Malay, o relatare plină de viață despre „insulele frumoase și netulburate” care a deschis cititorilor o lume cu totul nouă, o lume atractivă plină de culoare, cu păsările paradisului, cu urangutani, întâlniri și prietenii cu locuitorii locali.

Wallace și Darwin

Într-o zi, în 1858, în timp ce era bolnav și se izolase în coliba sa de pe insula Ternate – acum în Indonezia – Wallace a avut o revelație, ajungând să înțeleagă cum evoluează speciile și anume, se schimbă pentru că indivizii cei mai apți supraviețuiesc și se reproduc, transmițând caracteristicile avantajoase urmașilor lor. Prin urmare, Wallace i-a scris imediat lui Charles Darwin, pe care îl știa interesat de subiect.

Darwin lucra la aceeași teorie de peste 20 de ani, dar încă nu o publicase, considerând că mai are nevoie de informație și că trebuie să se mai documenteze. De asemenea, a cerut sfatul prietenilor săi, care au hotărât ca ideile celor doi bărbați să fie prezentate la o întâlnire a Societății Linneene, capodopera lui Darwin, „Originea speciilor”, fiind publicată în anul următor, adică în 1859.

Deși acesta a fost momentul în care Darwin l-a eclipsat pe Wallace, de obicei doar numele lui fiind  asociat cu teoria evoluției prin selecție naturală, Wallace nu și-a exprimat niciun resentiment față de acest lucru, manifestând sincer admirația față de Darwin care, simpatizându-l la rândul său pe Wallace, i-a asigurat sprijinul și intrarea în cele mai înalte rânduri ale instituției științifice.

„Nu ar fi putut face un rezumat mai bun! Chiar și termenii lui stau acum în fruntea capitolelor mele!!”, spunea Darwin despre teoria lui Wallace.

Dar Wallace și Darwin nu au fost de acord în toate privințele, primul dovedindu-se un spiritualist prea înfocat pentru gusturile multor contemporani.

„Wallace credea că selecția naturală nu poate explica intelectul uman și că spiritul uman persistă după moarte.Un gânditor neobosit, a scris pe larg despre acest subiect și despre multe alte subiecte, inclusiv despre proprietatea funciară, drepturile muncitorilor, drept, economie și muzee, astfel că până la momentul morții sale, Wallace publicase peste 20 de cărți și peste 1.000 de articole și scrisori”.

Wallace, care efectuase cercetări extinse în mai multe regiuni ale lumii, a notat observațiile sale privind distribuția geografică a speciilor și ideea conform căreia diferitele regiuni ale lumii găzduiesc forme de viață distincte, observațiile sale contribuind la dezvoltarea conceptului de biogeografie și la înțelegerea evoluției diversității biologice. De asemenea, pe baza lor, și anume a ideilor privind variația speciilor în regiunile insulare, Wallace a dezvoltat teoria evoluționistă a insulelor, remarcând că în insulele izolate se află specii unice și că acestea prezintă adesea trăsături similare cu speciile înrudite de pe continent. Concluzia lui Wallace a dus la înțelegerea proceselor de colonizare, adaptare și speciație (procesul în urma căruia apar specii noi din cele existente) de pe insule, descoperire cu impact semnificativ asupra studiului evoluției și biogeografiei.

Alfred Russel Wallace s-a remarcat și ca important cercetător în domeniul evoluției umane. A făcut observații și a publicat studii asupra diferitelor populații umane, propunând că evoluția umană a fost influențată de procesele de selecție naturală și de adaptare, crezând că la baza evoluției umane a stat mecanismul selecției sexuale. Studiile lui Wallace asupra populațiilor umane l-au determinat să concluzioneze că diferite grupuri de oameni prezentau variații ale caracteristicilor fizice datorate mediului și stilului de viață. A observat cum anumite trăsături erau mai răspândite în anumite regiuni, sugerând o relație între adaptare și selecție naturală, iar una dintre ideile-cheie ale lui a fost rolul selecției sexuale în modelarea evoluției umane. Wallace a propus ca indivizii care posedau trăsături considerate atractive de către sexul opus aveau șanse mai mari de succes reproductiv. În timp, aceste trăsături preferate deveneau mai frecvente în cadrul populației, ceea ce ducea la schimbări evolutive determinate de alegerea partenerului.

(Alfred Russel Wallace s-a născut la 8 ianuarie 1823, în satul Llanbadoc, Monmouthshire, Regatul Unit, fiind al optulea din cei nouă copii ai familiei. Tatăl său era avocat, iar mama provenea dintr-o familie din clasa de mijloc. Alfred Wallace nu a primit o educație formală dincolo de școala primară însă, cu toate acestea, a fost un cititor pasionat și în mare parte autodidact. A dezvoltat un interes deosebit pentru istoria naturală și a început să colecteze specimene de la o vârstă fragedă, una dintre principalele lui preocupări manifestate de-a lungul vieții fiind studiul biogeografiei, în special distribuția speciilor în diferite regiuni. Wallace, așa cum deja am specificat, a adus contribuții semnificative la teoria evoluționistă, dezvoltând independent o teorie a selecției naturale care reflectă îndeaproape ideile lui Charles Darwin.

Wallace a lucrat ca naturalist și explorator, efectuând cercetări pe teren în diverse părți ale lumii. A petrecut mai mulți ani explorând pădurea tropicală amazoniană, iar mai târziu a călătorit în Asia de Sud-Est pentru a studia biodiversitatea acesteia.

Wallace s-a căsătorit cu Annie Mitten în 1866, cuplul având împreună trei copii.

Alfred Russel Wallace s-a stins din viață la 7 noiembrie 1913, la vârsta de 90 de ani. A murit în Broadstone, Dorset, Anglia, din cauza pneumoniei).

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Alfred-Russel-Wallace

https://education.nationalgeographic.org/resource/alfred-wallace

https://www.nhm.ac.uk/discover/who-was-alfred-russel-wallace.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a schimbat Charles Darwin înțelegerea evoluției pe Pământ

Omul care a descoperit „teoria evoluției” cu 100 de ani înaintea lui Charles Darwin

Charles Darwin s-a înșelat! Ce a descoperit un nou studiu?

Un document rar al lui Charles Darwin, printre puținele semnate de acesta, scos la licitație pentru un preț record