Prima pagină Cultura

Burrnesha – Femeile barbati din Albania

Nicu Parlog | 06.26.2009 | ● Vizualizări: 4083
Burrnesha – Femeile barbati din Albania      no tags + zoom
Galerie foto (13)

V-ati gandi vreodata ca o femeie se poate transforma intr-un barbat dur atunci cand situatia o cere? Ca se va imbraca, pasi, gesticula, vorbi, purta, judeca si hotari la fel ca si cel mai respectat sef de clan? Ca isi va indeplini fara cracnire indatoririle unui cap de familie? Ca va avea un loc rezervat in sfatul batranilor, Ca va veghea asupra destinelor copiilor, femeilor si batranilor din familia sa mai aprig decat cel mai de temut arnaut? Ei bine, undeva intr-un colt al Balcanilor, napastele istoriei, rautatea oamenilor si cruzimea dusmanilor, au dus la perpetuarea in timp pana in zilele noastre a unor adevarate legende vii: Burrnesha – Fecioarele juruite sa fie barbati pana ce vor inchide ochii…

In lumea aprigilor iliri

Sfidand secolul XXI, dincolo de cuceririle superficiale ale stiintei si tehnologiilor, ridiculizand feminismul si alte ”isme” ale unei Europe modernizate, taramul viu si framantat al Balcanilor abunda in legende, obiceiuri si legi nescrise care nu sunt intelese decat de traitorii acestui unic si original colt de lume. Printre aceste mistere inca nedeslusite si neacceptate de occident se numara si Burrnesha, numele pe care vajnicii Shqipetari l-au dat fecioarelor juruite, pe care soarta implacabila le-a obligat sa isi ia identitatea unui barbat si sa traiasca asemenea lui, sufocandu-si cu de la sine vrere orice pornire fireasca a naturii lor de femei, orice urma de tandrete feminina, orice gand implinitor al maternitatii…

Dupa cum spuneam, este inca o poveste adevarata din Balcani, aceiasi Balcani invinovatiti ca nasc razboaie intotdeauna dorite si planuite de altii, aceiasi Balcani care au dat genii incontestabile omenirii, aceiasi Balcani care au fost martorii muti si tristi ai invaziilor Batranului Continent, aceiasi Balcani cu gust de lacrimi si durere, aceiasi Balcani care iti intra in fiecare celula si dau dependenta dulce-amara de un spirit indescriptibil si o traire sfasietoare a clipei…aceiasi Balcani pentru care nu exista cuvinte sa-i descrii unui occidental, aceiasi Balcani sfidatori, nesupusi, fermecatori si suficienti siesi, aceiasi Balcani care nu vor fi intelesi si acceptati decat de cei care au vazut lumina soarelui pe acest taram iubit si blestemat pana la moarte in egala masura… Pentru a intelege fenomenul unic Burrnesha, trebuie aruncata o privire in trecutul tumultuous al unui colt de Balcani suspendat intre muntii stancosi si talazurile Mediteranei.



Undeva in parte de vest a Balcaniei, marginita la nord de Kosovo si Muntenegru, Grecia in sud si Macedonia in est, se afla tara Shqipetarilor cunoscuta in zilele noastra sub numele de Albania. Tinutul albanezilor de astazi a fost populat din cele mai vechi timpuri de stramosii lor directi, ilirii, din marea familie a triburilor tracilor de sud. Urmasii ilirilor s-au confruntat de-a lungul istoriei lor zbuciunate cu nenumarate invazii, razboaie si pustiiri. Multi au fost cei care vrut sa-i sterga pe albanezi de pe fata pamantului, odata cu identitatea, cultura si istoria lor originala. Neam nesupus, aprig si razbunator, albanezii si-au facut un temut renume in randul popoarelor din zona. Au avut si inca mai au conflicte nenumarate cu vecinii lor sarbi, macedoneeni si greci, la fel cum au respins in trecut tendintele dominatoare ale bizantinilor si venetienilor. Chiar si armatele nesfarsite ale Semilunii Otomane au batut neputincioase pasul pe loc timp de multi ani in fata cetelor de luptatori nesupusi care atacau si se retrageau strategic in muntii prapastiosi si salbatici. Dupa moartea lui Skanderbeg, cu toata rezistenta lor indarjita, albanezii au fost pana la urma inghititi de Imperiul Otoman, fara a fi supusi cu totul in adevaratul sens al cuvantului. Chiar daca o mare parte a populatiei a fost fortata de invadatorii turci sa treaca la Islam, multi razboinici shqipetari din satele de munte din nord, traiau o viata de rebel atacand succesiv ocupantii otomani si fiind credinciosi Kanunurilor, seturi de legi clanice pe care si astazi albanezii le respecta cu sfintenie.



Kanunul, acesta lege nescrisa de la ale carei percepte nu se abateau nici saracii, nici bogatii, nici femeile sau barbatii, a fost insasi secretul supravietuirii poporului albanez. Putini au fost cei care au incercat de-a lungul timpului sa incalce legile stramosesti albaneze. Pedepsele erau crunte, mergand pana la izolarea de comunitate sau chiar moartea. Nu se putea altfel. Pentru ca urmasii ilirilor sa poata trece de asprimea vremurilor, acestia trebuiau sa respecte fara cracnire toate perceptele datorita carora albanezii nu doar au supravietuit, ci au ajuns si astazi sa fie temuti si respectati in toata Europa.



Legile Printului Inger

“Intreaga esenta a codului de legi ale albanezilor priveste respectul fara niciun compromis acordat pricipiilor de baza: respectatarea demnitatii barbatului, a onoarei sale, a casei si vietii private a acestuia “- Ismail Kadare – Castigator al premiului Nobel pentru literatura

Setul de legi conceput si impus de acesta capetenie razboinica albaneza, ramane si in zilele noastre cea mai respectata forma de legislatie din Albania. Nici chiar haituiala ateista a comunismului de orientare stalinista adoptat de dictatorul Enver Hoxa, nu a reusit sa stearga din sangele si constiinta shqipetarilor legile nescrise ale eroului Leke. Printul Lele Dukagijni (1410-1480) a fost nimeni altul decat cel mai destoinic capitan al lui Gjerji Kastrioti Skanderbeg. Nascut in orasul Liplijan, unde astazi este Kosovo, acest necrutator patriot albanez a avut o personalitate carismatica si suprinzatoare. Poliglot, a beneficiat de cea mai buna educatie a vremii, personalitate de talie renascentista, spaima ienicerilor si spahiilor, a studiat in tinerete stintele umaniste in Venetia si Prizren. Dupa moartea tatalui sau, printul albanez Pal Dukagjini, tanarul Leke a abandonat preocuparile sale intelectuale pentru a-l urma in lupta contra invadatorilor otomani pe insasi fauritorul Albaniei Mari, printul kastriot Skanderbeg.



Albania acelor vremuri era condusa de clanuri, nici astazi nu este prea diferit, istoria si timpul demonstrand cu prisosinta ca sistemul clanurilor a fost singurul care a asigurat supravietuirea albanezilor. Alaturi de clanurile razbonice ale familiilor Thopia, Balsha, Shpata, Araniti, Kastrioti si Muzaka, clanul Dukagjini era cel mai respectat. Umbrit istoric de personalitatea covarsitoare a lui Skanderbeg caruia i-a fost credincis pana la moarte, printul Leke Dukagjini a continuat rezistenta contra otomanilor, mostenind de la kastriotul legendar titlul de captenie suprema. Eforturile trupelor sale au primit binecuvantarea Papilor catolici care se bucurau ca la granitele lor mai exista o ultima stavila impotriva Islamului. Printul Leke a ramas in istoria tarii sale drept cel care i-a dat legile Kanunului. Daca astazi constiinta nationala albaneza il identifica pe Skanderbeg drept “Printul Balaur”, locul urmator este luat de Leke -“Printul Inger”. Dukagjini a condus lupta contra turcilor timp de 12 ani dupa moartea lui Skanderbeg.

Kanunul a fost transmis pe cale orala timp de sute de ani pana in secolul al XIX-lea, cand legile nescrise au fost culese, redactate si codificate de catre preotul albanez Shtjefen Gjecov, cel care a sfarsit ucis in Kosovo de catre regimul sarb in anul 1929. Printul Inger s-a predat intr-un sfarsit turcilor numai dupa ce acestia au jurat in fata sa ca legile nescrise ala Shqipetarilor vor domni in continuare in muntii prapastiosi, fara ca niciun otoman sa nu intervina in aplicarea lor. Dupa acest moment dramatic, Leke a emigrat in regatul ungar unde si-a gasit sfarsitul. Inainte de a parasi muntii Albaniei, Printul Leke a legat cu greu blestem pe oricine incalca codul, dupa care a binecuvantat pe cei care vor continua sa lupte contra otomanilor. Dupa moartea sa, turcii au reusit sa supuna cu adevarat doar zonele de coasta si campiile Albaniei. Otomanii, la fel ca invadatorii romani de dinaintea lor, nu au reusit niciodata sa supuna muntii Shqipetarilor datorita rezistentei sustinute a clanurilor din muntii Korab, Sar, Prokletije, Valamara, Deshat, Lura, Deje Gramos si Tomorr. Albanezii de la munte s-au autoizolat in mijlocul pasalacului turcesc preferand sa traiasca dupa legile lasate de Printul Inger. Datorita faptului ca ocupatia turceasca nu a afectat organizarea sociala din Muntii Albaniei, populatia zonelor inalte a ramas fidela pana azi codului stramosesc.

Kanunul pe scurt

"Referitor la toate obiceiurile, legile si cutumele albanezilor, strainii cred ca se trag cu toate din Kanunul lui Lek. La o privire mai atenta observam ca legile vin de la insasi razboinicii cu arme de bronz care se odihnesc astazi in mormintele preistorice din Albania…'" - Edith Durham – Istoric specializat in studierea Albaniei

Denumit in albaneza “Kanuni i Leke Dukagjini”, corpul de legi cuprinde nu mai putin de 12 volume continand in total 1263 articole care vizeaza toate aspectele existentiale ale Shqipetarilor. Kanunul este respectat deoportiva de albanezii musulmani si cei crestini. Pentru ambele categorii, legea sfanta a lui Leke are o greutate mult mai mare decat perceptele Bibliei sau versetele Coranului. Kanunul este impartit in mai multe parti care reglementeaza cutumele si obiceiurile cu privire la biserica, familie, casatorie, casa, turmele de animale si proprietatile, munca, transferul de proprietate, sfintenia cuvantului dat, onoarea, pagubele, legile cu privire la crime si omoruri, legile juridice precum si exeptiile de la litera legii. Unele dintre cele mai temute reglementari clanice sunt cele referitoare la traditia razbunarii sangelui varsat. In acest aspect, Kanunul este foarte asemanator vendettei italiene, alimentand astfel teoriile unor istorici de prestigiu care sustin ca grupurile de albanezi fugite in Sicilia din cauza turcilor, au influentat in mare masura constituirea mafiei siciliene.



Denumita in albaneza “Gjakmarrja”, razbunarea sangelui functioneaza pe aceleasi principii arhaice precum razbunarile din indepartatii Munti Caucaz. Gjakmanrrja cere ca in cazul unui omor al unui barbat, familia celui ucis trebuie sa ucida la randul sau un barbat din familia ucigasului. Gjakmarrja se intinde pe generatii, razbunarea sangelui oprindu-se abia atunci cand nu mai exista nici un membru de sex masculin in ambele familii. Gjakmanrrja precum si alte prevederi din Kanun sunt inca active in partea de nord a Albaniei precum si in Kosovo. Deoarece autoritatile locale sunt neputincioase in fata stoparii crimelor rituale, o serie de organizatii incearca sa medieze crimele intre familii pana la momentul  “Me e Fal Gjakun” , adica al “Iertarii  Sangelui”. Un alt aspect tipic albanez, derivat cum altfel decat tot din Kanun, este cel care reglementeaza viata si statutul femeilor barbati…

Destinul fecioarelor juruite

In limba urmasilor ilirilor, Burrnesha trezeste si astazi in egala masura respect si admiratie. Intr-o definitie simpla si reductibila, Burrnesha sunt femei care au jurat sa ramana virgine pe intrega durata a vietii, pentru ca astfel familiile lor sa traiasca in liniste cu pretul privirii fecioarelor juruite sa fie barbate in societatea patriarhala din nordul Albaniei si Kosovo. Kanunul lui Leke dicteaza ca familiile albanezilor trebuie sa fie patrilineare (adica barbatul este cel obligat sa intretina familia) si patrilocative (dupa casatorie, femeia este cea care se muta in casa sotului pentru a trai in mijlocul parintilor si rudelor acestuia). Spre disperarea feministelor din tarile apusene, femeile albaneze sunt tratate foarte mult precum o proprietate. Exista astfel un obicei albanez conform caruia in momentul nuntii, tatal miresei ofera pe de o parte mana fiicei sale mirelui, pentu ca in cealalta mana, tata socru-i inamaneaza viitorului ginere un glont cu care sa o impuste pe sotie in caz ca-i va fi necredincioasa si va aduce rusinea nu doar asupra sotului ci si asupra tatalui sau banuit de comunitate ca nu a crescut-o cuviincios…



Evident, acesta nu inseamna ca femeile albaneze traiesc precum niste sclave ale sotilor lor. Kanunul ofera totusi unele libertati sexului frumos, chiar daca litera sa de fier interzice si astazi ca orice femeie sa fumeze, sa poarte ceas la mana sau sa voteze. Femeilor le este interzis in continuare sa cumpere pamant sau proprietati. In Kanun este un paragraf care subliniaza ca  “femeia este un sac care trebuie sa indure”. In intampinarea acestor stari de fapt, Kanunul inteleptului Print Leke a venit cu o “derogare” unica pe planeta, Burrnesha, femeia-barbat.



Sunt multe motive pentru care o fecioara accepta juramantul de a se transforma peste noapte in barbat. Unul dintre acestea este temuta Gjakmarrja. Viata barbatilor din cele doua familii prinse in razbunarea sangelui, este foarte improbabila. Kanunul stipuleaza ca nici un barbat sa nu fie ucis sub acoperisul casei sale. Obligati de frica de moarte sa traiasca toata viata in propriile case, barbatii nu se mai pot ocupa de afaceri, agricultura, pescuit si pastorit. Situatia creata este una dramatica pentru ca intreaga familie risca sa moara de foame. In aceste conditii, pentru ca familia sa nu dispara, o tanara fata din cadrul sau accepta sa traiasca precum un barbat si sa aiba grija de treburile familiei. Fata devine o Burrnesha… Alt motiv pentru care o fata se refugiaza in statutul de Burrnesha, este evitarea unei casatorii aranjate de membrii familiei cu un baiat pentru care nu simte nimic. Multe astfel de suflete sfasiate intre starea de barbat si cea de femeie au luat acesta decizie dramatica dupa o casatorie nereusita…altele au fost fortate de parintii care si-au pierdut fiii, parinti care doresc astfel ca averea sa poate fi mostenita mai departe in familie.



In dimineata urmatoare dramaticei decizii, tanara fata se infatiseaza de obicei in mijlocul sfatului batranilor unde isi savarseste juramantul. Putine sunt cele care aleg sa jure in propria camera, semnalandu-si alegerea prin faptul ca pasesc apoi pe usa cu propriile plete retezate in maini…In vremurile lui Leke viata unei femei cantarea cat jumatate din a unui barbat, iar pretul unei fecioare era echivalent cu valoarea a 12 vaci. De acum incolo, fata va purta pana la moarte doar haine barbatesti, se va purta ca un barbat, va avea gesturile sale, va putea fuma si scuipa in public, cuvantul ei va avea greutate in adunari, va putea purta Kalashnikov si cutit atunci cand situatia o cere, va putea fi ascultata fara crancnire de toate femeile ca si cum ar fi un barbat. Daca insa, o Burrnesha incalca juramantul, pedeapsa este una singura. Moartea!

In zilele noastre sunt din ce in ce mai putine Burrnesha, dupa cum declara si jurnalista albaneza Elvira Dones. Conform reportajelor sale, astazi mai traiesc circa 40 de Burrnesha in nordul Albaniei alaturi de 10-12 raspandite in Kosovo si Macedonia. Marturiile lor sunt mai mult decat edificatoare

De ce traiesc ca un barbat? Pentru ca imi iubesc libertatea si am fost de acord sa platesc pretul” - Lule Ivanaj, Burrnesha, 50 ani.

“In timp ce ma uitam la unele cupluri cum citesc, se uita la filme si isi plimba fericiti copii, m-am intrebat de mii de ori : De ce ma port ca un barbat ? Daca cumva am avut si eu un suflet pereche?” –Sanie Vatoci, Burrnesha, 60 ani.

“Astazi femeile albaneze au aproape aceleasi drepturi ca barbatii, unele sunt chiar mai puternice decat ei. Mi-ar fi placut sa traiesc azi ca o femeie”, Lule Keqi, Burrnesha,78 ani.

“Am vazut fete pe jumatate goale care danseaza la discoteca. Mi-a fost mila de ele. Nu erau decat niste obiecte sexuale. Am fost tratata toata viata cu respect ca un barbat adevarat.  Nu stiu sa calc haine, sa le spal sau sa gatesc, astea sunt treburi de femei. Fetele din  ziua de azi sunt niste destrabalate. Pe timpul comunismului am lucrat in armata, ma ocupam cu antrenarea in lupta a femeilor soldati. Astazi detin o firma de garzi de corp in Durres” – Diana Rakipi, Burrnesha, 54 ani.



Existenta fecioarelor juruite demonstreaza parca o dorinta innabusita de-a lungul timpului in subconstientul femeilor Shqipetare, dorinta care parca vrea sa arate cu orice pret ca o femeie poate face indatoririle unui barbat, chiar daca de fiecare data pretul platit este nefiresc de mare…

CITESTE SI: