Prima pagină Cultura

Cartier preface in aur tot ce atinge

Crenguta Nicolae 08.10.2007 | ● Vizualizări: 966
Cartier preface in aur tot ce atinge     Cartier preface in aur tot ce atinge + zoom
Galerie foto (6)

In anul de gratie 1968, Silver Match, cel mai tare producator de brichete din lume la acea vreme, a iesit pe piata cu o bricheta de lux care avea un design nou si un mecanism original: ovala, decorata cu striatii, cu rotita mobila ascunsa sub capac. Succesul instantaneu al micului obiect l-a determinat pe cel care il concepuse Robert Hocq, proprietarul Silver Match sa caute sa-si vanda inventia cat mai rentabil, motiv pentru care a acordat casei Cartier licenta de folosire a patentului pentru modele de brichete de lux, din argint si din aur.

Cam asa a inceput marea aventura a brichetelor Cartier: unele dintre obiectele cel mai putin susceptibile sa ajunga insemne ale bogatiei si ale bunului-gust, brichetele s-au transformat din accesorii functionale in articole de lux, aproape in obiecte de cult. E limpede ca spiritul epocii a permis-o: pana tarziu in anii ’80, fumatul era inca vazut ca o indeletnicire sexy, in stare sa sugereze libertatea si libertatile vietii mondene. Fapt e ca, timp de doua decenii bune, bricheta ovala Cartier a reprezentat cadoul de lux prin excelenta, devenind totodata un simbol cultural de neignorat.

Ucenicul vrajitor
Istoria Cartier este insa departe de a incepe cu exuberanta cheltuitoare a jet-set-ului din anii ’70. Ceea ce avea sa devina unul dintre cele mai fascinante branduri de bijuterii si obiecte de lux isi are originea in efortul unui ucenic de bijutier parizian de a crea o emblema pentru lucrarile iesite din mana sa: un diamant cu o inima, imprejmuite de initialele L si C – de la Louis-François Cartier, cel care a devenit in 1847 proprietar al atelierului de bijuterii din Rue Montorgueil nr. 29. Pe urma, Cartier a reusit sa se remarce, mai ales in epoca de baluri si petreceri a celui de-al Doilea Imperiu. In 1859, a izbutit sa se mute pe Boulevard des Italiens, in inima Parisului artistic; in acelasi an, imparateasa Eugénie i-a comandat un serviciu din argint pentru ceai.

Axa Paris-Londra-New York
Mestesugul lui Cartier a fost preluat de fiul lui si de cei trei nepoti, acestia din urma ajungand sa conduca fiecare cate o „divizie“ a unei afaceri devenite internationale: la Paris, la Londra si la New York. In decursul a doua generatii, familia Cartier si-a adaugat pe lista clientilor case regale ale Europei (printre care si cea din Romania), ori mari industriasi si finantisti americani, ca Rockefeller, Vanderbilt sau Ford. Ceea ce i-a cucerit pe toti acestia a fost imaginatia nepotilor Cartier in materie de design: ei au incorporat in bijuteriile lor influente egiptene, persane, extrem-orientale si rusesti, au revitalizat modelul ghirlandei si, de la 1906 incoace, au intuit spiritul Art Deco, incepand sa se orienteze spre combinatiile de culori tari si spre materiale noi, precum onixul sau coralul.

Primul ceas de mana semnat Cartier a fost realizat in 1888. Cola­borarile cu fabricanti de ceasuri renumiti, in preajma primului Razboi Mondial, au avut ca efect extinderea Cartier pe domeniul orologeriei, cu cel putin doua modele epocale de ceasuri de mana: Santos, primul ceas de mana barbatesc cu curea din piele (denumit astfel in cinstea aviatorului brazilian Alberto Santos) si ceasul Tank, inspirat de senilele tancurilor cu care Aliatii i-au invins pe germani si conceput ca un omagiu adus de Franta Statelor Unite pentru sprijinul dat in razboi – de unde si succesul la clientii americani. Dupa decenii intregi de variatii pe temele Santos si Tank, poate cea mai socanta forma de subliniere a unicitatii ceasurilor firmei aveau s-o constituie lucrarile ciudate ale sculptorului César, realizate din zeci de ceasuri Cartier contrafacute, zdrobite si apoi puse laolalta in blocuri compacte. La acestea s-au adaugat reprezentatiile publice organizate de actualul presedinte al Cartier, Alain-Dominique Perrin, care a invitat televiziuni si ziare sa inregistreze momentul cand el insusi conduce compresorul cu care distruge mormane de ceasuri Cartier contrafacute.

Les Must de Cartier
Stilul obiectelor Cartier a atras interesul industriei falsurilor in mod special; bijuteriile si ceasurile firmei par usor de imitat, datorita numarului redus de variante de design: motivul ghirlandei cu trei benzi din aur si trei culori, logo-ul casei – cele doua initiale C inlantuite –, motivul panterei, situarea la vedere a suruburilor pentru fixarea componentelor ceasului ori a bijuteriilor (in 1982, Cartier a lansat Love Bracelet, celebra bratara care, odata montata, nu mai putea fi scoasa decat cu o minisurubelnita din metal pretios, vanduta separat, pe post de pandantiv). Standardizarea a ceea ce era propriu Cartier in materie de design si migrarea continua a motivelor de la bratari la ceasuri si de la brichete la stilouri ori la sticlele de parfum a inceput sa se faca metodic cam din 1973, cand Alain-Dominique Perrin impreuna cu Robert Hocq, cel de care am pomenit la inceput, au dezvoltat conceptul „Les Must de Cartier“, intemeiat pe dorinta oamenilor cu bani de a decide ce accesorii de marca le-ar fi indispensabile pentru a fi considerati cu adevarat trendy.

Caracterul usor de recunoscut al elementelor ce diferentiau obiectele Cartier de orice altceva de pe piata a fost tocmai ceea ce a contat pentru anumiti clienti, fericiti sa le fie zarite de la distanta colierele cu pantera sau suruburi, inclusiv in pozele din revistele mondene. Culoarea magica Si a mai fost ceva in afara de ghirlanda, de pantera si de suruburile puse la vedere: culoarea. Pe langa finisajul cu onix sau cu baga, brichetele Cartier obisnuisera ochiul iubitor de lux cu bordo-ul. Cat de nimerita a fost alegerea s-a vazut incepand din 1974, cand acelasi Perrin a decis sa intre si in productia de marochinarie, reusind sa-si impuna optiunea in privinta culorii.

Desi toti apropiatii il sfatuisera sa aleaga negrul, Perrin s-a incapatanat sa ceara acelasi soi de bordo folosit si la brichete, care s-a incetatenit ulterior drept nuanta reprezentativa nu numai pentru produsele casei, ci si pentru intreaga perioada a anilor ’70-’80, cand bordo-ul a izbutit sa ia locul negrului in marochinarie. Destul de rapid, gentile si portmoneele bordo insemnate cu placuta de aur „Les Must de Cartier“ au devenit accesorii esentiale pentru oricine tinea sa fie la moda in Europa si in America deopotriva. Cel putin doua dintre liniile de accesorii din piele lansate de Cartier au ramas memorabile: Carnassière, o linie de posete inspirate din bandulierele vanatoresti, si o linie de genti de golf care a ajuns celebra inclusiv gratie asocierii cu popularitatea lui Roger Moore, un James Bond ratacit pe terenul de golf in filmul Dangereusement vôtre (1985).

Alte aventuri? In 1983, casa Cartier a lansat o colectie de ochelari de soare, necesara pentru a-si completa oferta adresata jet-set-ului. Nu era un domeniu nou: firma mai confectionase instrumente optice, si inca sofisticate, de-a lungul istoriei sale. Primii clienti ai casei fusesera printesa de Essling in 1887, care a comandat un lornion cu rama de baga si diamante, regele Edward al VII-lea, beneficiar al unui binoclu, si printul Iusupov in 1912, cu un lornion batut cu 442 de diamante. 
 
Petrecerea continua
Pentru o festivitate de lansare, in 1983, cei de la Cartier au organizat o petrecere fastuoasa, cu o puzderie de celebritati invitate in Tunisia, pe plaja de la Port El Kantaoui, si cu un scenariu care prevedea ca rasaritul soarelui sa fie filtrat printr-o pereche gigantica de ochelari de soare Cartier. Din nefericire, o furtuna de nisip le-a zadarnicit planul, astfel incat petrecerea ar fi fost complet compromisa daca n-ar fi intervenit Elton John, invitat si el la lansare, care i-a despagubit pe invitati, la hotel, cu un strasnic concert improvizat. Povestea cu petrecerea pe plaja e cat se poate de ilustrativa pentru stilul grandios al lansarilor de articole Cartier. La fel e si prezenta staruitoare a vedetelor pe post de reclame vii.

Ornella Muti si Naomi Campbell s-au imbracat in pantere de dragul parfumurilor Cartier; din spatele unor rame Cartier a privit nu numai Elton John, ci si David Bowie sau actorul Christopher Walken (A View To A Kill, 1985). Si destinele accesoriilor luate in primire de Cartier seamana intre ele: la fel ca brichetele sau stilourile, ochelarii de soare ai firmei au evoluat spre un statut tot mai clar de bijuterie – in 1985 a aparut o rama din aur de 18 carate, incrustata cu diamante. Pare ca in cele din urma Cartier va transforma in aur tot ce atinge, alegand mereu alte si alte obiecte despre care decreteaza ca le trebuie neaparat bogatilor ca sa se mentina la moda. Iar posibilitatile de explorat in continuare sunt destule. Pe cand un telefon mobil cu carcasa fixata in suruburi de diamante? Sau un laptop bordo, cu logo-ul celor doi „C“ incrustat discret cu aur langa touchpad?

Foto: Cartier

FACTS


Colierul maharajahului
Creat la Paris, in 1928, pentru maharajahul din Patiala, Bhupindar Singh (1891-1938), colierul a disparut la putina vreme. A fost regasit in 1998 la Londra, intr-o stare deplo­ra­bi­la: era partial rupt si aproape toate piesele de dimensiuni mari lipseau. Fusese cel mai mare, mai impresio­nant colier creat vreodata de Cartier, care si-a propus sa-i redea stralucirea. Initial, diamantele albe lipsa au fost inlocuite cu safire si topaze albe, diamantul de Beers cu un safir auriu, iar rubinele cu granate.

Rezultatul a fost insa dezamagitor. Inlocuitorii paleau in comparatie cu focurile fantastice ale diamantelor originare. Pasul urmator a fost inlocuirea diaman­telor cu zirconiu cubic si a rubinelor birmaneze cu rubine sintetice. Frumusetea initiala a fost restaurata atata cat a fost posibil, in asteptarea vremii cand, unul cate unul, diamantele si rubinele naturale se vor intoarce in colierul din care au fost furate.
 
Tag-uri: Cartier | aur