Contesa demon – mit si adevar

Publicat: 17.10.2007
Intr-o perioada in care tortura si violenta erau practici adanc inradacinate in constiinta oamenilor, iar creaturile demonice si superstitiile erau parte a vietii de zi cu zi, procesul unei femei de rang nobil avea sa oripileze intreaga Europa si sa dea nastere celor mai negre inchipuiri ale mintii umane.

Imuni la plangerile taranilor care semnalau de peste 20 de ani atrocitatile contesei, nobilii unguri se decid sa actioneze atunci cand Elizabeta Bathory anunta decesul mai multor fete nobile venite la castelul sau ca sa invete bunele maniere. Ea motiveaza moartea acestora prin cauze naturale sau sinucideri, argumente care nu ii conving pe aristocratii care ii cer regelui sa ordone raidul din 1609.

Desi este acuzata de peste 80 de crime, Elizabeta Bathory se considera nevinovata, pretextand ca este victima unei inscenari.Cu toate acestea, in timpul procesului apare mentionat un jurnal personal al contesei in care ar fi fost descrise amanuntit circa 650 de omoruri. Cele trei cameriste arestate sunt condamnate la moarte si executate imediat prin ardere dupa ce,in prealabil, degetele le fusesere rasucite cu clesti inrositi in foc. Data fiind varsta sa frageda de numai 16 ani, piticul Ficzko este mai intai decapitat inainte de a fi aruncat in foc alaturi de cele trei colaboratoare ale contesei.

Datorita legaturilor sale de sange si a relatiilor sus-puse, Elizabeta nu primeste pedeapsa capitala, in schimb este condamnata la inchisoare in propriul castel acolo unde sunt zidite toate usile si ferestrele, nefiind lasate decat cateva deschideri pentru ventilatie si o mica spartura in zid prin care aceasta sa primeasca hrana.
Trei ani si jumatate mai tarziu, la 21 august 1614, contesa de Bathory este gasita moarta, zacand pe podea dupa ce, in prealabil, refuzase sa mai manance.

Moartea contesei nu a avut darul de a linisti spiritele, legendele macabre tesute in jurul sau fiind sursa multor povesti de groaza de-a lungul timpului. Se pare ca insusi Bram Stoker, autorul celebrului roman Dracula, ar fi avut-o ca model de inspiratie atunci cand a descris comportamentul binecuscutului sau vampir, teorie inspirata si de faptul ca nu exista nicio marturie conform careia Vlad Tepes ar fi baut sangele victimelor.
Peste toate, contesa Elizabeta Bathory ramane, cu cele 650 de victime neoficiale, cel mai prolific criminal in serie din istoria umanitatii.
O descoperire macabra
In perioada Craciunului anului 1609, o serie de zvonuri privind disparitia unor tinere de origine nobila care ar fi fost sechestrate in castelul Csejte (Cachtice) de pe teritoriul fostului Regat al Ungariei (in prezent in Slovacia), il determina pe regele Mathias al II-lea al Ungariei sa trimita un grup de soldati care sa ancheteze sursa misterioaselor supozitii.
Ceea ce aveau sa descopere este atat de socant incat, spun martorii, nu a putut fi redat in scris.

Conform datelor inregistrate la celebrul proces de mai tarziu, soldatii regelui insotiti de preotul satului din apropiere, ascunsi de intunericul noptii, incearca patrundurea in masivul castel situat pe culmea unui deal, cu scopul de a surprinde orice activitate ilegala. Gasesc, in schimb, usile deschise ca si cum ar fi fost invitati sa intre, in timp ce toata incinta era cufundata intr-o bezna totala pe care tortele lor de abia reuseau sa o imprastie.

Dovezile macabre incep sa apara imediat dupa ce acestia patrund in holul castelului, acolo unde, pe lespezile de piatra gasesc cadavrul unei tinere partial imbracate, inconjurat de mai multe pisici. Preotul mentioneaza faptul ca tanara prezenta multiple intepaturi si era palida ca si cum ar fost golita de sange

La numai cativa pasi departare, soldatii descopera trupul unei alte femei care prezenta aceleasi urme de intepaturi, dar care mai era inca vie. Realizand ca si aceasta pierduse foarte mult sange si ca nu ar fi supravietuit pana la intoarcerea in sat, ei hotarasc sa o abandoneze si sa isi continue cercetarile.

O a treia victima este descoperita legata de un stalp, purtand urmele unor torturi severe.
Devenise evident ca tot ceea ce li se intamplase acestor tinere era legat de un cult demonic care prevedea ritualuri sangeroase incununate cu sacrificii umane.

Zgomotele venind dinspre subsolul castelului ii atrag pe soldatii care, inaintand la lumina tortelor, gasesc o adevarata inchisoare plina cu femei tinere si copii pregatiti pentru urmatoarele executii rituale. Oamenii regelui ii elibereaza inainte de ultima descoperire, cea care a fost considerata mult prea monstruoasa pentru a fi mentionata la proces.
Putinele relatari ale martorilor vorbesc despre o sala de sacrificii in care avusese loc o orgie in timpul careia mai multe tinere fusese torturate, mutilate si ucise in cel mai oribil mod cu putinta.

Desi unii dintre participantii la monstruosul spectacol reusisera sa fuga in acea noapte, soldatii aresteaza trei dintre angajatele castelului impreuna cu un tanar pitic pe nume Ficzko. Alaturi de acestia este retinuta si contesa Erzsebet Bathory, proprietara castelului, cea care, datorita rangului inalt, nu este preluata de armata, ci i se permite sa ramana in castel pe durata cercetarilor.

Procesul terorii
Procesul care a avut loc la 7 ianuarie 1611 la Biccse (in Slovacia de astazi) va ramane in istorie drept unul dintre cele mai rasunatoare prin numarul mare de victime dar si prin atrocitatile scoase la lumina.

Theodosious Syrmiensis de Szulo, judecatorul Curtii Regale, impreuna cu alti 20 de judecatori vor audia peste trei sute de martori, absolut toate marturiile aratand un singur vinovat, contesa Erzsebet Bathory (sau Elizabeta Bathory). Paradoxal, aceasta nu a asistat la propriul proces, in incercarea zadarnica de a impiedica raspandirea unui scandal de proportii in sanul familiei Bathory (una dintre cele mai puternice familii nobiliare din Ungaria). Dezvaluirile a fost insa prea zguduitoare pentru a putea fi ascunse, chiar si intr-o societate care isi apara cu frenezie aristocratia.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase