Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Puțini oameni știu că anumite alimente devin mai importante în funcție de etapa vieții. Nutriția joacă roluri diferite fie că vorbim despre copii sau adulți, fiind esențială pentru dezvoltarea și prevenirea bolilor.

Un exemplu vine din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, atunci când Marea Britanie a introdus raționalizarea alimentelor. Zahărul era limitat la aproximativ 227 de grame pe săptămână pentru adulți, iar copiii sub doi ani nu primeau deloc. Datele au permis cercetătorilor să analizeze impactul acestui consum redus: un studiu din 2025 arată că persoanele expuse la mai puțin zahăr în primele 1.000 de zile de viață au avut un risc mai mic de boli cardiovasculare, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral la maturitate.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

În copilărie, alimentația are un rol fundamental.

„În această etapă, hrana construiește literalmente corpul și creierul”, explică Federica Amati, specialist în nutriție.

Copiii au nevoie de calorii de calitate, dar și de nutrienți esențiali precum fierul, iodul, vitaminele, calciul și vitamina D. Acestea susțin dezvoltarea sistemului imunitar, a oaselor și a masei musculare. Dieta ideală include fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, cu un consum redus de alimente ultraprocesate.

Adolescența și tinerețea sunt, de asemenea, perioade critice, notează BBC.

„Este o fereastră importantă pentru nutriție”, spune Amati.

În această etapă, organismul finalizează dezvoltarea osoasă și musculară, iar obiceiurile alimentare se stabilizează. Nutrienți precum calciul, vitamina D, fierul, proteinele și vitaminele din complexul B sunt esențiali. O dietă predominant vegetală, inspirată de modelul mediteranean, sprijină sănătatea fizică și este asociată și cu un risc mai scăzut de depresie și anxietate.

În plus, alimentația poate influența fertilitatea. Studiile arată că dieta mediteraneană (bogată în legume, ulei de măsline, nuci și pește) poate avea efecte benefice, în timp ce dieta occidentală, bogată în grăsimi saturate și produse procesate, este corelată cu infertilitatea.

La maturitate, prioritățile se schimbă din nou. Accentul cade pe prevenirea bolilor cronice și menținerea sănătății osoase și musculare. Acest lucru este deosebit de important pentru femei în perioada menopauzei, când scăderea nivelului de estrogen duce la pierdere de masă osoasă și creștere în greutate.

„Două priorități majore devin sănătatea inimii și a sistemului musculo-scheletic”, subliniază Amati.

O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, grăsimi nesaturate și proteine de calitate poate reduce semnificativ riscul de boli și susține o îmbătrânire sănătoasă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

7 alimente esențiale pe care ar trebui să le mâncăm chiar de azi

Obiceiurile alimentare contează mai mult decât am crede pentru adolescenți

Obsesia neagră a geniului. 5 titani ai istoriei care și-au alimentat mintea cu zeci de cafele pe zi

Superalimente uitate: ce surse valoroase am scos pe nedrept din dietă