Un site prestigios din străinătate denumeşte Palatul Parlamentului ”o construcţie la superlativ”. Ce îl face atât de ”special”

Considerat a fi bijuteria ce încununează planul ambiţios de dezvoltare urbană al megalomanului dictator român Nicolae Ceauşescu, dar şi o jenă pentru cetăţenii săi, Palatul Parlamentului a fost construit cu mari costuri umane şi economice, notează Amusing Planet.

Pentru a construi Casa Republicii sau Casa Poporului, dictatorul a nivelat un deal şi a distrus o cincime din centrul istoric al Bucureştiului. ”Proiectul a consumat o treime din bugetul României în decursul a 5 ani. În ciuda faptului că obiectul este demn de dispreţ, grandioasa construcţie este cel mai vizitat obiectiv turistic din Bucureşti”, notează cunostutul site de fotografie şi cultură .

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Palatul Parlamentului susţine mai multe superlative:

– Este cea de a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagonul din Statele Unite ale Americii;

– Este a treia  cea mai masivă clădire din lume, după Clădirea de Asamblare a Vehiculelor de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida şi Piramida mexicană a Şarpelui cu pene din Teotihuacan;

– Este şi cea mai grea clădire din lume;

– De asemenea, este cea mai scumpă clădire administrativă din lume. Numai costul de încălzire şi de iluminat electric depăşeşte 6 milioane de dolari pe an, la fel de mult ca un oraş de mărime medie.

Sursa foto: Publimedia / Octav Ganea

Ideea Palatului Parlamentului, numită iniţial „Casa Poporului”, a prins rădăcini în mintea lui Ceauşescu, după o vizită în Coreea de Nord la Kim II-sung, în 1972. Impresionat de modul în care colegul său dictator a construit Phenianul, Ceauşescu a început să-şi facă planuri pentru cel mai generos palat din lume, care ar îmbina toate funcţiile statului său socialist.

”După un cutremur devastator din anul 1977, care a distrus o mare parte din Bucureşti, Ceauşescu a profitat de ocazie şi a decis să reconstruiască oraşul după propria sa viziune”, notează amusingplanet.com.

Pentru a realiza planurile sale masive, Ceauşescu a demolat cele mai multe cartiere istorice ale Bucurestiului, inclusiv mai mult de 20 de biserici, sinagogi şi temple, numeroase fabrici şi spitale, precum şi sute de case. Circa 40.000 de oameni au fost mutaţi cu forţa. O cincime din centrul Bucurestiului a fost distrus, inclusiv un deal a fost nivelat.

Construcţia a început în anul 1984. Între 20.000 şi 100.000 de muncitori au muncit în schimburi de 24 de ore, şapte zile pe săptămână. Pentru a finanţa proiectul, Ceauşescu a luat o datorie externă enormă pe care a rambursat-o prin exportul tuturor produselor agricole şi industriale ale ţării.

Sursa foto: Publimedia / Marius Dumbrăveanu

”Pentru a rambursa datoria, poporul român a suferit foame, iar nivelul de trai a scazut dramatic. Potrivit rapoartelor oficiale, aproximativ 3.000 de oameni au murit din această cauză”, citează datele oficiale cei e la Amusing Planet.

Un tânăr arhitect, pe nume Anca Petrescu (numit de BBC „cel mai prost arhitect din lume”), a fost numit arhitectul-şef al proiectului. Anca, care avea numai 28 de ani la acel moment, a colaborat cu alţi nouă arhitecţi şi aproximativ 700 subordonaţi la proiectarea clădirii. Ei au combinat elemente şi motive dintr-o multitudine de surse clasice. Palatul are o lungime de 240 de metri şi o lăţime de 270 de metri lăţime. Palatul Parlamentului de la Bucureşti are 12 etaje. Există opt nivele subterane, dintre care  ultimul a fost proiectat pentru a servi ca un buncăr anti-nuclear pentru familia lui Ceauşescu, în eventuala izbucnire a unui război nuclear.

În interiorul palatului sunt 1.100 de camere cu suprafaţă totală de 365.000 de metri pătraţi. O cantitate de 900.000 de metri cubi de lemn a fost folosită pentru parchet şi lambriuri. O altă cifră exorbitantă: 1 milion de metri cubi de marmură şi 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute împodobesc clădirea. Despre decoraţiuni, 3.500 de tone metrice de cristal au fost consumate pentru fabricarea celor 480 de candelabre.

Sursa foto: Publimedia / Marius Dumbrăveanu

Până în decembrie 1989, înainte de capturarea şi executarea prin împuşcare a soţilor Ceauşescu, doar două treimi din clădire a fost completă.

Clădirea a fost în cele din urmă finalizat în 1994. Amusing Planet mai aminteşte că această clădire găzduieşte în prezent Senatul român şi Camera Deputaţilor, dar şi un muzeu de artă modernă, care ocupă parterul.

70% din clădire rămâne încă goală.

Vă recomandăm şi aceste articole: