Staţiunea de schi din Bucureştiul interbelic. Rivaliza cu cele din Valea Prahovei

La începutul secolului XX, groapa de gunoi Valea Plângerii, unde se adăposteau nevoiaşii mahalalelor, a fost transformată într-o staţiune de schi pentru locuitorii Capitalei care nu îşi permiteau o vacanţă la munte, notează bercenidepoveste.ro.

Autorităţile locale au decis în 1933 să realizeze în Valea Plângerii trei pârtii de schi, una pentru începători, una pentru avansaţi şi una pentru săniuţe. După amplasarea iluminatului nocturn şi aşezarea zăpezii, Bucureştiul a devenit un obiectiv turistic asemănător cu cele din Valea Prahovei.

• POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, „drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România
• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice

Sursa: „Ilustratiunea românã”, 1933

Amatori de sporturi de iarnă, dar şi copiii au profitat de staţiunea montană de lângă cimitirul Bellu, singurul cost era reprezentat de biletul de tramvai. În zonă, asociaţiile sportive organizau concursuri, iar schiorii cei mai buni primeau cupe. Acolo se afla şi o cabană unde împătimiţii zăpezii se puteau odihni şi încălzi cu o ceaşcă cu ţuică fiartă. 

Sursa: „Ilustratiunea românã”, nr 5, 1933

Seara, schiorii puteau să se retragă la casele lor după o zi petrecută într-o ,,staţiune montană” de la marginea Bucureştiului. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: